Comisia Europeană a revizuit considerabil în jos estimările privind evoluția economiei României în 2026, anticipând o contracție de 0,3%, în condițiile în care prognoza din primăvară indica o creștere economică de 0,1%. În același timp, Executivul comunitar estimează că inflația va ajunge la 7,9% în acest an, peste nivelul de 7% prevăzut anterior, potrivit previziunilor economice de toamnă publicate marți.
Perspectivele pentru următorii doi ani sunt mai favorabile. Produsul Intern Brut al României ar urma să crească cu 1,8% în 2027 și cu 2,2% în 2028. În paralel, rata inflației ar urma să intre pe o traiectorie descendentă, până la 4,4% în 2027 și 3,8% în 2028. Comisia Europeană explică deteriorarea perspectivelor pentru 2026 prin efectele măsurilor de consolidare fiscală asupra consumului privat, după o perioadă de creștere economică modestă în 2025. Investițiile publice finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență au avut o evoluție mai bună și au compensat parțial slăbiciunea cererii interne. Pentru 2027 și 2028, instituția anticipează o revenire treptată a consumului public și privat, precum și o accelerare a investițiilor private. Aceste evoluții ar urma să susțină creșterea economică, în timp ce proiectul de gaze offshore Neptun Deep și îmbunătățirea competitivității prin costuri ar putea contribui la majorarea exporturilor și la reducerea dezechilibrului extern.
Potrivit analizei Comisiei Europene, economia României a înregistrat o evoluție negativă în ultimul trimestru din 2025 și în prima jumătate a anului 2026, după adoptarea măsurilor necesare pentru consolidarea fiscală.
Consumul privat s-a diminuat cu peste 2%, pe fondul înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public. În același timp, inflația apropiată de 10% a redus veniturile disponibile ale populației și a afectat puterea de cumpărare.
Nici investițiile private nu au avut o evoluție favorabilă. Comisia Europeană indică drept factori care au frânat acest segment perioada prelungită de instabilitate politică, incertitudinile economice și creșterea costurilor cu energia.
Pentru a doua jumătate a anului 2026, Executivul comunitar estimează o stabilizare a activității economice. Aceasta ar urma să fie susținută de revenirea graduală a cererii gospodăriilor, de rezistența exporturilor și de menținerea unui nivel solid al formării brute de capital fix. Un aport important este așteptat și din finalizarea unor proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Chiar și în aceste condiții, economia ar urma să încheie anul cu o scădere de aproximativ 0,3%.
Comisia Europeană estimează că perspectivele se vor îmbunătăți începând din 2027, pe măsură ce inflația se va tempera, iar veniturile reale ale populației vor beneficia de unele majorări ale salariilor și pensiilor publice. Aceste evoluții ar putea contribui la îmbunătățirea încrederii consumatorilor și la reluarea creșterii consumului privat. Totuși, investițiile ar putea resimți reducerea contribuției proiectelor finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, ceea ce ar determina o diminuare a formării brute de capital fix.
Pe de altă parte, absorbția mai consistentă a fondurilor europene de coeziune și revenirea investițiilor private ar putea compensa parțial acest efect. Comisia mizează și pe reducerea incertitudinilor politice, care ar putea susține încrederea investitorilor și reluarea proiectelor private.
Astfel, PIB-ul României este estimat să crească cu 1,8% în 2027, iar ritmul să se accelereze la 2,2% în 2028.
Un alt factor de susținere ar putea fi începerea exploatării gazelor naturale din proiectul Neptun Deep. Comisia Europeană consideră că producția offshore va contribui la creșterea economiei și la reducerea deficitului de cont curent, efectele fiind mai vizibile în 2028. Pe ansamblul perioadei de prognoză, deficitul extern ar urma să se reducă semnificativ, coborând sub 6% din PIB în 2028.
În condițiile diminuării inflației, politica monetară ar putea deveni mai relaxată, ceea ce ar îmbunătăți condițiile de finanțare și ar sprijini creșterea creditării.
Slăbirea economiei a început să se reflecte și în piața muncii încă din 2025. Comisia Europeană observă o deteriorare a condițiilor de angajare, pe fondul ritmului redus de creștere economică.
Reducerea numărului de salariați, care a contribuit deja la majorarea șomajului, ar urma să continue și în 2026. Potrivit estimărilor instituției, rata șomajului ar putea ajunge la aproximativ 6,7% în acest an, urmând să scadă treptat în anii următori, odată cu relansarea economiei.
Evoluția salariilor este, de asemenea, influențată de măsurile fiscale. După doi ani de înghețare a salariilor publice, în 2025 și 2026, ritmul de creștere a salariilor nominale s-a temperat rapid, în timp ce veniturile salariale reale au scăzut.
Comisia anticipează că moderarea creșterilor salariale va continua și în perioada următoare. Această evoluție ar putea contribui la menținerea competitivității externe a economiei românești.
Presiunile asupra prețurilor s-au intensificat în a doua jumătate a anului 2025, după majorarea TVA și a accizelor și eliminarea plafonării prețurilor la energia electrică pentru gospodării.
În 2026, inflația a fost alimentată suplimentar de creșterea cotațiilor internaționale ale petrolului și de seceta severă, care a afectat piața energiei electrice. În aceste condiții, rata medie a inflației este estimată să urce la 7,9%, comparativ cu 6,8% în 2025.
Pentru 2027, Comisia anticipează o temperare graduală a presiunilor inflaționiste, pe fondul reducerii prețurilor petrolului pe piețele internaționale. Rata inflației ar urma să coboare la o medie de 4,4%, însă ar rămâne peste ținta Băncii Naționale a României, stabilită la 2,5%, cu o marjă de variație de plus sau minus un punct procentual.
Procesul de dezinflație ar putea încetini în 2028, odată cu introducerea sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii ETS2. În acest scenariu, inflația medie ar urma să ajungă la 3,8%.
În privința finanțelor publice, Comisia Europeană estimează că deficitul guvernamental va coborî la 6% din PIB în 2026, de la 7,8% din PIB în 2025. Reducerea ar reflecta efectele măsurilor de consolidare fiscală adoptate în a doua parte a anului trecut, precum și controlul mai strict al cheltuielilor bugetare în cursul acestui an.
Cheltuielile curente, raportate la PIB, ar urma să se reducă în 2026 cu aproximativ un punct procentual. Un rol important în această evoluție îl are înghețarea salariilor și pensiilor publice. În ceea ce privește veniturile bugetare, majorările de taxe adoptate în 2024 și 2025 ar urma să aducă un plus de aproximativ 1,2 puncte procentuale din PIB.
Pentru 2027, Comisia estimează un deficit bugetar de 5,8% din PIB, pe fondul continuării controlului cheltuielilor curente și al reducerii investițiilor publice după încheierea Mecanismului de Redresare și Reziliență. În prognoza pentru 2028, deficitul ar urma să ajungă la 5,6% din PIB.
În schimb, cheltuielile pentru apărare sunt așteptate să crească. Ponderea acestora în PIB ar urma să urce de la 1,7% în 2025 la 2,2% în 2028, inclusiv cu sprijinul împrumuturilor disponibile prin programul SAFE.
Datoria publică va continua să se majoreze, potrivit estimărilor Executivului comunitar, de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la circa 64% în 2028. Evoluția este explicată în principal prin deficitele primare ridicate și costurile cu dobânzile, în condițiile în care deficitele bugetare continuă să depășească ritmul de creștere a PIB-ului nominal.
Riscurile care pot afecta evoluția economiei României sunt orientate predominant în sens negativ, avertizează Comisia Europeană. O nouă perioadă de instabilitate politică ar putea pune în pericol continuarea consolidării fiscale pe termen mediu, ar afecta încrederea mediului de afaceri și ar descuraja investițiile private.
În plus, incertitudinile privind cererea externă, în special în industria auto, și preocupările legate de menținerea unor prețuri ridicate la energie reprezintă provocări pentru sectorul industrial.