Prima pagină » Comisia Europeană își schimbă prognoza pentru România: economia ar urma să scadă cu 0,3% în 2026, iar inflația să ajungă la 7,9%

Comisia Europeană își schimbă prognoza pentru România: economia ar urma să scadă cu 0,3% în 2026, iar inflația să ajungă la 7,9%

Comisia Europeană își schimbă prognoza pentru România: economia ar urma să scadă cu 0,3% în 2026, iar inflația să ajungă la 7,9%
sursă foto: WMO

Comisia Europeană a revizuit considerabil în jos estimările privind evoluția economiei României în 2026, anticipând o contracție de 0,3%, în condițiile în care prognoza din primăvară indica o creștere economică de 0,1%. În același timp, Executivul comunitar estimează că inflația va ajunge la 7,9% în acest an, peste nivelul de 7% prevăzut anterior, potrivit previziunilor economice de toamnă publicate marți.

Perspectivele pentru următorii doi ani sunt mai favorabile. Produsul Intern Brut al României ar urma să crească cu 1,8% în 2027 și cu 2,2% în 2028. În paralel, rata inflației ar urma să intre pe o traiectorie descendentă, până la 4,4% în 2027 și 3,8% în 2028. Comisia Europeană explică deteriorarea perspectivelor pentru 2026 prin efectele măsurilor de consolidare fiscală asupra consumului privat, după o perioadă de creștere economică modestă în 2025. Investițiile publice finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență au avut o evoluție mai bună și au compensat parțial slăbiciunea cererii interne. Pentru 2027 și 2028, instituția anticipează o revenire treptată a consumului public și privat, precum și o accelerare a investițiilor private. Aceste evoluții ar urma să susțină creșterea economică, în timp ce proiectul de gaze offshore Neptun Deep și îmbunătățirea competitivității prin costuri ar putea contribui la majorarea exporturilor și la reducerea dezechilibrului extern.

Consumul și investițiile au fost afectate de măsurile fiscale și de incertitudini

Potrivit analizei Comisiei Europene, economia României a înregistrat o evoluție negativă în ultimul trimestru din 2025 și în prima jumătate a anului 2026, după adoptarea măsurilor necesare pentru consolidarea fiscală.

Consumul privat s-a diminuat cu peste 2%, pe fondul înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public. În același timp, inflația apropiată de 10% a redus veniturile disponibile ale populației și a afectat puterea de cumpărare.

Nici investițiile private nu au avut o evoluție favorabilă. Comisia Europeană indică drept factori care au frânat acest segment perioada prelungită de instabilitate politică, incertitudinile economice și creșterea costurilor cu energia.

Pentru a doua jumătate a anului 2026, Executivul comunitar estimează o stabilizare a activității economice. Aceasta ar urma să fie susținută de revenirea graduală a cererii gospodăriilor, de rezistența exporturilor și de menținerea unui nivel solid al formării brute de capital fix. Un aport important este așteptat și din finalizarea unor proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Chiar și în aceste condiții, economia ar urma să încheie anul cu o scădere de aproximativ 0,3%.

Revenirea economică ar urma să înceapă în 2027

Comisia Europeană estimează că perspectivele se vor îmbunătăți începând din 2027, pe măsură ce inflația se va tempera, iar veniturile reale ale populației vor beneficia de unele majorări ale salariilor și pensiilor publice. Aceste evoluții ar putea contribui la îmbunătățirea încrederii consumatorilor și la reluarea creșterii consumului privat. Totuși, investițiile ar putea resimți reducerea contribuției proiectelor finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, ceea ce ar determina o diminuare a formării brute de capital fix.

Pe de altă parte, absorbția mai consistentă a fondurilor europene de coeziune și revenirea investițiilor private ar putea compensa parțial acest efect. Comisia mizează și pe reducerea incertitudinilor politice, care ar putea susține încrederea investitorilor și reluarea proiectelor private.

Astfel, PIB-ul României este estimat să crească cu 1,8% în 2027, iar ritmul să se accelereze la 2,2% în 2028.

Un alt factor de susținere ar putea fi începerea exploatării gazelor naturale din proiectul Neptun Deep. Comisia Europeană consideră că producția offshore va contribui la creșterea economiei și la reducerea deficitului de cont curent, efectele fiind mai vizibile în 2028. Pe ansamblul perioadei de prognoză, deficitul extern ar urma să se reducă semnificativ, coborând sub 6% din PIB în 2028.

În condițiile diminuării inflației, politica monetară ar putea deveni mai relaxată, ceea ce ar îmbunătăți condițiile de finanțare și ar sprijini creșterea creditării.

Piața muncii rămâne sub presiune, iar șomajul ar putea atinge 6,7%

Slăbirea economiei a început să se reflecte și în piața muncii încă din 2025. Comisia Europeană observă o deteriorare a condițiilor de angajare, pe fondul ritmului redus de creștere economică.

Reducerea numărului de salariați, care a contribuit deja la majorarea șomajului, ar urma să continue și în 2026. Potrivit estimărilor instituției, rata șomajului ar putea ajunge la aproximativ 6,7% în acest an, urmând să scadă treptat în anii următori, odată cu relansarea economiei.

Evoluția salariilor este, de asemenea, influențată de măsurile fiscale. După doi ani de înghețare a salariilor publice, în 2025 și 2026, ritmul de creștere a salariilor nominale s-a temperat rapid, în timp ce veniturile salariale reale au scăzut.

Comisia anticipează că moderarea creșterilor salariale va continua și în perioada următoare. Această evoluție ar putea contribui la menținerea competitivității externe a economiei românești.

Inflația va rămâne ridicată, în ciuda reducerii estimate pentru 2027

Presiunile asupra prețurilor s-au intensificat în a doua jumătate a anului 2025, după majorarea TVA și a accizelor și eliminarea plafonării prețurilor la energia electrică pentru gospodării.

În 2026, inflația a fost alimentată suplimentar de creșterea cotațiilor internaționale ale petrolului și de seceta severă, care a afectat piața energiei electrice. În aceste condiții, rata medie a inflației este estimată să urce la 7,9%, comparativ cu 6,8% în 2025.

Pentru 2027, Comisia anticipează o temperare graduală a presiunilor inflaționiste, pe fondul reducerii prețurilor petrolului pe piețele internaționale. Rata inflației ar urma să coboare la o medie de 4,4%, însă ar rămâne peste ținta Băncii Naționale a României, stabilită la 2,5%, cu o marjă de variație de plus sau minus un punct procentual.

Procesul de dezinflație ar putea încetini în 2028, odată cu introducerea sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii ETS2. În acest scenariu, inflația medie ar urma să ajungă la 3,8%.

Deficitul bugetar scade, dar datoria publică va continua să crească

În privința finanțelor publice, Comisia Europeană estimează că deficitul guvernamental va coborî la 6% din PIB în 2026, de la 7,8% din PIB în 2025. Reducerea ar reflecta efectele măsurilor de consolidare fiscală adoptate în a doua parte a anului trecut, precum și controlul mai strict al cheltuielilor bugetare în cursul acestui an.

Cheltuielile curente, raportate la PIB, ar urma să se reducă în 2026 cu aproximativ un punct procentual. Un rol important în această evoluție îl are înghețarea salariilor și pensiilor publice. În ceea ce privește veniturile bugetare, majorările de taxe adoptate în 2024 și 2025 ar urma să aducă un plus de aproximativ 1,2 puncte procentuale din PIB.

Pentru 2027, Comisia estimează un deficit bugetar de 5,8% din PIB, pe fondul continuării controlului cheltuielilor curente și al reducerii investițiilor publice după încheierea Mecanismului de Redresare și Reziliență. În prognoza pentru 2028, deficitul ar urma să ajungă la 5,6% din PIB.

În schimb, cheltuielile pentru apărare sunt așteptate să crească. Ponderea acestora în PIB ar urma să urce de la 1,7% în 2025 la 2,2% în 2028, inclusiv cu sprijinul împrumuturilor disponibile prin programul SAFE.

Datoria publică va continua să se majoreze, potrivit estimărilor Executivului comunitar, de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la circa 64% în 2028. Evoluția este explicată în principal prin deficitele primare ridicate și costurile cu dobânzile, în condițiile în care deficitele bugetare continuă să depășească ritmul de creștere a PIB-ului nominal.

Comisia avertizează asupra riscurilor politice și energetice

Riscurile care pot afecta evoluția economiei României sunt orientate predominant în sens negativ, avertizează Comisia Europeană. O nouă perioadă de instabilitate politică ar putea pune în pericol continuarea consolidării fiscale pe termen mediu, ar afecta încrederea mediului de afaceri și ar descuraja investițiile private.

În plus, incertitudinile privind cererea externă, în special în industria auto, și preocupările legate de menținerea unor prețuri ridicate la energie reprezintă provocări pentru sectorul industrial.

Alte articole importante
BCE: Dependența băncilor de furnizorii externi de tehnologie reprezintă un risc mai mare decât tentativele de fraudă
BCE: Dependența băncilor de furnizorii externi de tehnologie reprezintă un risc mai mare decât tentativele de fraudă
Băncile din zona euro sunt mai expuse problemelor tehnice generate de furnizorii externi de servicii decât tentativelor de fraudă informatică, potrivit unui raport privind stabilitatea financiară publicat de Banca Centrală Europeană (BCE). Analiza instituției arată că o parte importantă a incidentelor cibernetice care au afectat sectorul bancar în ultimii ani au avut legătură cu companii […]
Insolvenţa STB scoate la iveală problemele structurale ale transportului public din Bucureşti. Modelul bazat pe subvenţii tot mai mari şi bilete ieftine nu mai este sustenabil
Insolvenţa STB scoate la iveală problemele structurale ale transportului public din Bucureşti. Modelul bazat pe subvenţii tot mai mari şi bilete ieftine nu mai este sustenabil
Intrarea în insolvenţă a Societăţii de Transport Bucureşti (STB) evidenţiază limitele unui model de finanţare în care preţul biletelor a rămas mult timp la un nivel redus, în timp ce cheltuielile de funcţionare au crescut constant, iar diferenţele au fost acoperite prin subvenţii de la bugetul Capitalei. Potrivit unei analize realizate de think-tank-ul economic Frames, […]
Google avertizează asupra unei noi etape în războiul cibernetic: hackeri vorbitori de rusă au folosit agenți AI pentru un atac complet automatizat
Tehnologie
Google avertizează asupra unei noi etape în războiul cibernetic: hackeri vorbitori de rusă au folosit agenți AI pentru un atac complet automatizat
Google a identificat o operațiune cibernetică în care atacatorii au utilizat agenți de inteligență artificială pentru a descoperi și exploata vulnerabilități informatice fără intervenție umană. Potrivit companiei, este posibil să fie vorba despre primul atac cibernetic documentat în care întregul proces de identificare a breșelor și dezvoltare a instrumentelor de atac a fost automatizat prin […]
Bursa de Valori Bucureşti a încheiat prima şedinţă a săptămânii pe plus. Tranzacţiile cu acţiuni au depăşit 45 de milioane de lei
Piață de Capital - Fonduri
Bursa de Valori Bucureşti a încheiat prima şedinţă a săptămânii pe plus. Tranzacţiile cu acţiuni au depăşit 45 de milioane de lei
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a consemnat o evoluţie pozitivă în şedinţa de luni, 16 noiembrie 2026, principalii indici ai pieţei de capital încheind ziua în teritoriu pozitiv. Valoarea totală a tranzacţiilor realizate pe bursă a ajuns la 1,54 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 288,7 milioane de euro, însă cea mai mare parte a […]
ASF: România trebuie să treacă la un model de creștere economică bazat mai mult pe investiții și capitalizarea companiilor
Piață de Capital - Fonduri
ASF: România trebuie să treacă la un model de creștere economică bazat mai mult pe investiții și capitalizarea companiilor
România are nevoie de o schimbare a modelului de creștere economică, printr-o contribuție mai consistentă a investițiilor și printr-un acces mai larg al companiilor la finanțare, consideră Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Piețele financiare nebancare pot deveni o sursă importantă de capital pentru economia reală, prin mobilizarea economiilor populației și direcționarea lor […]
Comisia Europeană aprobă parțial a cincea cerere de plată a României prin PNRR. 2,67 miliarde de euro, față de 2,84 miliarde solicitate
Macroeconomie
Comisia Europeană aprobă parțial a cincea cerere de plată a României prin PNRR. 2,67 miliarde de euro, față de 2,84 miliarde solicitate
Comisia Europeană a aprobat parțial a cincea cerere de plată depusă de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), urmând să acorde 2,67 miliarde de euro din totalul de 2,84 miliarde de euro solicitat de țara noastră. Evaluarea a confirmat îndeplinirea satisfăcătoare a majorității jaloanelor și țintelor, însă pentru câteva dintre acestea procedura […]