Cheltuielile României pentru activităţile de cercetare-dezvoltare au depăşit 10 miliarde de lei în 2025, însă raportate la dimensiunea economiei, investiţiile au reprezentat doar 0,52% din Produsul Intern Brut. Cea mai mare parte a finanţării a provenit din mediul privat, care a asigurat aproape 65% din totalul fondurilor, în timp ce contribuţia sectorului public a reprezentat mai puţin de un sfert din cheltuielile totale, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Mai exact, România a cheltuit 10,076 miliarde de lei pentru cercetare şi dezvoltare în cursul anului trecut. Din această sumă, 0,35% din PIB a reprezentat contribuţia sectorului privat, iar 0,17% din PIB a provenit din sectorul public. Datele statistice arată că, deşi activitatea de cercetare-dezvoltare implică resurse financiare şi umane importante, ponderea cheltuielilor în economie rămâne redusă. Structura finanţării evidenţiază totodată rolul major al companiilor în susţinerea acestui domeniu, în condiţiile în care fondurile publice au o contribuţie mai limitată la nivelul total al investiţiilor.
Potrivit INS, întreprinderile au reprezentat principala sursă de finanţare pentru activităţile de cercetare-dezvoltare din România în 2025. Acestea au furnizat 64,9% din totalul fondurilor utilizate în acest domeniu.
Fondurile publice, inclusiv cele alocate prin finanţarea publică generală a universităţilor, au avut o pondere de 24% din total. Restul finanţării a provenit din alte surse, inclusiv din străinătate.
Distribuţia diferă însă în funcţie de sectorul în care se desfăşoară activităţile de cercetare. În sectorul guvernamental, finanţarea publică a reprezentat 75,3% din totalul cheltuielilor, în timp ce în învăţământul superior ponderea acesteia a fost de 42,4%.
În ceea ce priveşte finanţarea provenită din străinătate, cea mai mare parte a resurselor a fost direcţionată către instituţiile din sectorul învăţământului superior, care au atras 47,4% din aceste fonduri.
Structura arată diferenţele dintre sursele de finanţare ale cercetării în mediul privat, în instituţiile publice şi în universităţi, precum şi importanţa fondurilor externe pentru activitatea academică şi ştiinţifică.
Din perspectiva sectoarelor în care au fost efectuate cheltuielile, companiile au avut cea mai mare contribuţie la activitatea de cercetare-dezvoltare. Mediul de afaceri a înregistrat cheltuieli de 6,814 miliarde de lei în 2025, reprezentând cea mai mare parte a totalului naţional.
Sectorul guvernamental a utilizat 2,354 miliarde de lei, în timp ce instituţiile de învăţământ superior au înregistrat cheltuieli de 897,8 milioane de lei.
Sectorul privat non-profit a avut o contribuţie mult mai redusă, cu cheltuieli de numai 10,3 milioane de lei.
În ceea ce priveşte structura utilizării banilor, cheltuielile curente au însumat 8,881 miliarde de lei, echivalentul a 88,1% din total. Acestea au reprezentat principala componentă a bugetelor alocate cercetării şi dezvoltării.
Cheltuielile de capital au ajuns la 1,196 miliarde de lei, respectiv 11,9% din total. Acestea reflectă resursele direcţionate către investiţii în active şi infrastructură necesare desfăşurării activităţilor de cercetare-dezvoltare.
Activitatea de cercetare-dezvoltare din România a implicat 52.393 de salariaţi la finalul anului 2025, cu 3,6% mai mulţi decât în anul precedent, conform datelor INS. Din totalul persoanelor angajate în acest domeniu, 23.948 erau femei, reprezentând 45,7% din numărul total al salariaţilor.
Distribuţia personalului arată că învăţământul superior a fost principalul sector angajator, cu 21.695 de persoane implicate în activităţi de cercetare-dezvoltare. Mediul de afaceri a avut 17.680 de salariaţi, sectorul guvernamental a înregistrat 12.707 persoane, iar sectorul privat non-profit a avut 311 angajaţi.
În privinţa calificării profesionale, 46.883 dintre salariaţii care activau în cercetare-dezvoltare aveau studii superioare la sfârşitul anului trecut.
Din totalul personalului, 38,5% aveau studii doctorale sau postdoctorale, în timp ce 51% absolviseră studii universitare de licenţă, masterat ori alte programe postuniversitare. Restul de 10,5% aveau alte niveluri de pregătire, fără studii superioare.
Un alt indicator relevant este reprezentat de participarea femeilor în activitatea ştiinţifică. Dintre angajaţii care deţineau studii doctorale sau postdoctorale, 51,6% erau femei.
În funcţie de timpul efectiv lucrat, 72% dintre persoanele implicate în activităţi de cercetare-dezvoltare au avut normă întreagă în 2025.
Cea mai mare categorie profesională din domeniul cercetării şi dezvoltării este reprezentată de cercetători. Aceştia însumau 33.251 de persoane în 2025, respectiv 63,7% din totalul salariaţilor implicaţi în acest tip de activitate.
Numărul cercetătorilor a crescut cu 1.088 de persoane comparativ cu 2024, potrivit statisticilor publicate de INS.
Pe lângă aceştia, sectorul includea 7.809 tehnicieni şi angajaţi cu ocupaţii asimilate, care asigură suportul tehnic necesar proiectelor de cercetare. Alte 11.333 de persoane erau încadrate în categorii diferite de ocupaţii.