Prima pagină » România a alocat peste 10 miliarde de lei pentru cercetare şi dezvoltare în 2025, dar investiţiile au rămas la numai 0,52% din PIB. Sectorul privat asigură aproape două treimi din finanţare

România a alocat peste 10 miliarde de lei pentru cercetare şi dezvoltare în 2025, dar investiţiile au rămas la numai 0,52% din PIB. Sectorul privat asigură aproape două treimi din finanţare

România a alocat peste 10 miliarde de lei pentru cercetare şi dezvoltare în 2025, dar investiţiile au rămas la numai 0,52% din PIB. Sectorul privat asigură aproape două treimi din finanţare
Foto: Shutterstock

Cheltuielile României pentru activităţile de cercetare-dezvoltare au depăşit 10 miliarde de lei în 2025, însă raportate la dimensiunea economiei, investiţiile au reprezentat doar 0,52% din Produsul Intern Brut. Cea mai mare parte a finanţării a provenit din mediul privat, care a asigurat aproape 65% din totalul fondurilor, în timp ce contribuţia sectorului public a reprezentat mai puţin de un sfert din cheltuielile totale, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Mai exact, România a cheltuit 10,076 miliarde de lei pentru cercetare şi dezvoltare în cursul anului trecut. Din această sumă, 0,35% din PIB a reprezentat contribuţia sectorului privat, iar 0,17% din PIB a provenit din sectorul public. Datele statistice arată că, deşi activitatea de cercetare-dezvoltare implică resurse financiare şi umane importante, ponderea cheltuielilor în economie rămâne redusă. Structura finanţării evidenţiază totodată rolul major al companiilor în susţinerea acestui domeniu, în condiţiile în care fondurile publice au o contribuţie mai limitată la nivelul total al investiţiilor.

Companiile au asigurat aproape 65% din finanţarea cercetării-dezvoltării

Potrivit INS, întreprinderile au reprezentat principala sursă de finanţare pentru activităţile de cercetare-dezvoltare din România în 2025. Acestea au furnizat 64,9% din totalul fondurilor utilizate în acest domeniu.

Fondurile publice, inclusiv cele alocate prin finanţarea publică generală a universităţilor, au avut o pondere de 24% din total. Restul finanţării a provenit din alte surse, inclusiv din străinătate.

Distribuţia diferă însă în funcţie de sectorul în care se desfăşoară activităţile de cercetare. În sectorul guvernamental, finanţarea publică a reprezentat 75,3% din totalul cheltuielilor, în timp ce în învăţământul superior ponderea acesteia a fost de 42,4%.

În ceea ce priveşte finanţarea provenită din străinătate, cea mai mare parte a resurselor a fost direcţionată către instituţiile din sectorul învăţământului superior, care au atras 47,4% din aceste fonduri.

Structura arată diferenţele dintre sursele de finanţare ale cercetării în mediul privat, în instituţiile publice şi în universităţi, precum şi importanţa fondurilor externe pentru activitatea academică şi ştiinţifică.

Mediul de afaceri concentrează cea mai mare parte a cheltuielilor

Din perspectiva sectoarelor în care au fost efectuate cheltuielile, companiile au avut cea mai mare contribuţie la activitatea de cercetare-dezvoltare. Mediul de afaceri a înregistrat cheltuieli de 6,814 miliarde de lei în 2025, reprezentând cea mai mare parte a totalului naţional.

Sectorul guvernamental a utilizat 2,354 miliarde de lei, în timp ce instituţiile de învăţământ superior au înregistrat cheltuieli de 897,8 milioane de lei.

Sectorul privat non-profit a avut o contribuţie mult mai redusă, cu cheltuieli de numai 10,3 milioane de lei.

În ceea ce priveşte structura utilizării banilor, cheltuielile curente au însumat 8,881 miliarde de lei, echivalentul a 88,1% din total. Acestea au reprezentat principala componentă a bugetelor alocate cercetării şi dezvoltării.

Cheltuielile de capital au ajuns la 1,196 miliarde de lei, respectiv 11,9% din total. Acestea reflectă resursele direcţionate către investiţii în active şi infrastructură necesare desfăşurării activităţilor de cercetare-dezvoltare.

Numărul angajaţilor din cercetare a crescut cu 3,6%

Activitatea de cercetare-dezvoltare din România a implicat 52.393 de salariaţi la finalul anului 2025, cu 3,6% mai mulţi decât în anul precedent, conform datelor INS. Din totalul persoanelor angajate în acest domeniu, 23.948 erau femei, reprezentând 45,7% din numărul total al salariaţilor.

Distribuţia personalului arată că învăţământul superior a fost principalul sector angajator, cu 21.695 de persoane implicate în activităţi de cercetare-dezvoltare. Mediul de afaceri a avut 17.680 de salariaţi, sectorul guvernamental a înregistrat 12.707 persoane, iar sectorul privat non-profit a avut 311 angajaţi.

În privinţa calificării profesionale, 46.883 dintre salariaţii care activau în cercetare-dezvoltare aveau studii superioare la sfârşitul anului trecut.

Din totalul personalului, 38,5% aveau studii doctorale sau postdoctorale, în timp ce 51% absolviseră studii universitare de licenţă, masterat ori alte programe postuniversitare. Restul de 10,5% aveau alte niveluri de pregătire, fără studii superioare.

Un alt indicator relevant este reprezentat de participarea femeilor în activitatea ştiinţifică. Dintre angajaţii care deţineau studii doctorale sau postdoctorale, 51,6% erau femei.

În funcţie de timpul efectiv lucrat, 72% dintre persoanele implicate în activităţi de cercetare-dezvoltare au avut normă întreagă în 2025.

Cercetătorii reprezintă aproape două treimi din personalul sectorului

Cea mai mare categorie profesională din domeniul cercetării şi dezvoltării este reprezentată de cercetători. Aceştia însumau 33.251 de persoane în 2025, respectiv 63,7% din totalul salariaţilor implicaţi în acest tip de activitate.

Numărul cercetătorilor a crescut cu 1.088 de persoane comparativ cu 2024, potrivit statisticilor publicate de INS.

Pe lângă aceştia, sectorul includea 7.809 tehnicieni şi angajaţi cu ocupaţii asimilate, care asigură suportul tehnic necesar proiectelor de cercetare. Alte 11.333 de persoane erau încadrate în categorii diferite de ocupaţii.

Alte articole importante
Bursa de Valori Bucureşti a încheiat prima şedinţă a săptămânii pe plus. Tranzacţiile cu acţiuni au depăşit 45 de milioane de lei
Bursa de Valori Bucureşti a încheiat prima şedinţă a săptămânii pe plus. Tranzacţiile cu acţiuni au depăşit 45 de milioane de lei
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a consemnat o evoluţie pozitivă în şedinţa de luni, 16 noiembrie 2026, principalii indici ai pieţei de capital încheind ziua în teritoriu pozitiv. Valoarea totală a tranzacţiilor realizate pe bursă a ajuns la 1,54 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 288,7 milioane de euro, însă cea mai mare parte a […]
ASF: România trebuie să treacă la un model de creștere economică bazat mai mult pe investiții și capitalizarea companiilor
ASF: România trebuie să treacă la un model de creștere economică bazat mai mult pe investiții și capitalizarea companiilor
România are nevoie de o schimbare a modelului de creștere economică, printr-o contribuție mai consistentă a investițiilor și printr-un acces mai larg al companiilor la finanțare, consideră Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Piețele financiare nebancare pot deveni o sursă importantă de capital pentru economia reală, prin mobilizarea economiilor populației și direcționarea lor […]
Comisia Europeană aprobă parțial a cincea cerere de plată a României prin PNRR. 2,67 miliarde de euro, față de 2,84 miliarde solicitate
Comisia Europeană aprobă parțial a cincea cerere de plată a României prin PNRR. 2,67 miliarde de euro, față de 2,84 miliarde solicitate
Comisia Europeană a aprobat parțial a cincea cerere de plată depusă de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), urmând să acorde 2,67 miliarde de euro din totalul de 2,84 miliarde de euro solicitat de țara noastră. Evaluarea a confirmat îndeplinirea satisfăcătoare a majorității jaloanelor și țintelor, însă pentru câteva dintre acestea procedura […]
Explozie de profit la IAR Brașov (IARV): câștigul net a urcat cu 132%, până la 48,3 milioane de lei
Companii
Explozie de profit la IAR Brașov (IARV): câștigul net a urcat cu 132%, până la 48,3 milioane de lei
Producătorul de elicoptere IAR Brașov (simbol bursier IARV) a raportat pentru primele nouă luni din 2026 rezultate financiare neauditate care indică un salt spectaculos al profitabilității. Câștigul net a urcat la 48,3 milioane de lei, față de 20,8 milioane de lei în aceeași perioadă a anului trecut, marcând un avans de 132%. De unde vine […]
Comisia Europeană intensifică investigația asupra PPC, cel mai mare furnizor de energie din Grecia. Suspiciuni privind vânzarea electricității sub cost între 2013 și 2019
Macroeconomie
Comisia Europeană intensifică investigația asupra PPC, cel mai mare furnizor de energie din Grecia. Suspiciuni privind vânzarea electricității sub cost între 2013 și 2019
Executivul european a transmis companiei elene Public Power Corporation (PPC) o nouă comunicare a obiecțiilor în ancheta privind posibile practici anticoncurențiale pe piața angro de energie electrică. Investigația vizează suspiciuni că furnizorul ar fi vândut electricitate sub cost, afectând concurența în perioada 2013-2019. Comisia Europeană a făcut un nou pas în investigația antitrust care vizează […]
Bursa de Valori București a câștigat aproape 19 miliarde de lei într-o săptămână. Capitalizarea a depășit pragul de 711 miliarde de lei
Piață de Capital - Fonduri
Bursa de Valori București a câștigat aproape 19 miliarde de lei într-o săptămână. Capitalizarea a depășit pragul de 711 miliarde de lei
Piața de capital din România a înregistrat o creștere de 2,69% a capitalizării în perioada 9-13 noiembrie 2026, însă activitatea de tranzacționare s-a temperat semnificativ. Electrica, Banca Transilvania și OMV Petrom au fost cele mai tranzacționate companii de la Bursa de Valori București. Bursa de Valori București (BVB) a adăugat peste 18,66 miliarde de lei […]