România, într-o zonă economică rar întâlnită: scădere a consumului timp de cinci luni consecutive

România traversează o situație economică neobișnuită, care nu a mai fost întâlnită în ultimul deceniu, potrivit Asociației CFA România. Datele recente indică o scădere a consumului timp de cinci luni consecutive, din august până în decembrie, evoluție care reflectă presiuni accentuate asupra puterii de cumpărare și un climat macroeconomic fragil.

Președintele CFA România, Adrian Codirlașu, atrage atenția că scăderea consumului este strâns legată de inflație și de creșterea fiscalității, într-un context marcat de un deficit bugetar ridicat. Declarațiile vin în contextul în care Guvernul promovează un pachet de măsuri de relansare economică, prezentat drept un sprijin pentru mediul de afaceri și investiții, dar care, în opinia specialiștilor, nu poate substitui ajustările structurale necesare pe partea de cheltuieli publice.

Măsuri de relansare economică și impactul asupra investițiilor

Analizând pachetul de măsuri propus de autorități, Adrian Codirlașu subliniază că unele instrumente pot avea efecte pozitive punctuale asupra economiei reale. Printre acestea se numără bonificațiile acordate pentru plata anticipată a impozitelor, facilitățile dedicate microîntreprinderilor, precum și măsurile de amortizare accelerată.

Criză pe piața petrolului: Guvernul anunță măsuri de urgență

20:26

China anunţă că va plafona creşterea preţurilor la carburanţi în ţară

19:08

Bonificațiile la plata anticipată a impozitelor sunt văzute ca un mecanism care stimulează disciplina fiscală și aduce mai rapid resurse financiare la bugetul de stat. Acestea au mai fost utilizate și în trecut, cu rezultate vizibile în ceea ce privește fluxurile de numerar ale statului, fără a implica majorări directe de taxe.

În paralel, facilitățile acordate microîntreprinderilor pot contribui la menținerea activității economice în segmentele cele mai sensibile la șocuri fiscale și de cerere. Microîntreprinderile reprezintă o componentă importantă a economiei românești, atât din perspectiva ocupării forței de muncă, cât și a flexibilității economice.

Un alt element menționat este supra-amortizarea accelerată, considerată deosebit de relevantă pentru industriile din zona tehnologiei și a investițiilor cu ciclu rapid de viață. Posibilitatea de a amortiza investițiile într-un ritm mai alert permite companiilor să își optimizeze fluxurile financiare și să reinvestească mai rapid în dezvoltare și inovare.

Cercetare, dezvoltare și schemele de ajutor de stat

În pachetul analizat sunt incluse și credite fiscale pentru activități de cercetare și dezvoltare, precum și diverse scheme de ajutor de stat, inclusiv cele bazate pe garanții. Potrivit CFA România, aceste instrumente pot încuraja investițiile, în special în sectoarele cu valoare adăugată ridicată, unde costurile inițiale sunt semnificative, iar recuperarea investițiilor se face pe termen mediu și lung.

Totuși, Adrian Codirlașu atrage atenția că eficiența acestor măsuri depinde de stabilitatea cadrului fiscal și de predictibilitatea politicilor publice. În lipsa acestora, efectele pozitive pot fi limitate, iar apetitul investițional al mediului privat rămâne redus.

Cinci luni consecutive de scădere a consumului, un semnal de alarmă

Datele privind consumul intern reprezintă unul dintre cele mai sensibile indicatoare ale stării economiei. Potrivit președintelui CFA România, România nu a mai înregistrat o scădere a consumului timp de cinci luni consecutive în ultimii zece ani. Intervalul august–decembrie marchează o ruptură clară față de dinamica anilor anteriori, când consumul a fost unul dintre principalii motoare de creștere economică.

Această evoluție este pusă pe seama scăderii puterii de cumpărare a populației, afectată de inflație și de creșterea fiscalității. Majorările de taxe și impozite, alături de prețurile ridicate, au erodat veniturile reale ale consumatorilor, reducând capacitatea acestora de a susține cererea internă.

Inflația, deficitul bugetar și riscul de stagflație

În analiza CFA România, inflația actuală nu este un fenomen izolat, ci rezultatul politicii fiscale și al dezechilibrelor bugetare acumulate. Deficitul bugetar ridicat exercită presiuni suplimentare asupra prețurilor, iar soluțiile bazate pe majorări de taxe sau pe tolerarea inflației ridicate afectează direct consumul și economia reală.

Adrian Codirlașu avertizează asupra riscului de stagflație, o combinație între creștere economică slabă și inflație persistentă, care poate deveni dificil de gestionat în lipsa unor ajustări fiscale coerente. În acest context, reducerea puterii de cumpărare prin taxe și inflație este văzută ca o soluție contraproductivă.

Ajustarea deficitului prin cheltuieli, nu prin taxe

Potrivit CFA România, corecția deficitului bugetar ar trebui realizată în principal prin reducerea cheltuielilor publice, nu prin majorări suplimentare de taxe. Această abordare ar permite limitarea presiunilor inflaționiste și ar evita o deteriorare suplimentară a nivelului de trai.

Reducerea cheltuielilor publice este prezentată ca o condiție esențială pentru stabilizarea macroeconomică, în condițiile în care sectorul privat are nevoie de mai multă lichiditate și predictibilitate. Lăsarea unui spațiu financiar mai mare mediului privat este considerată un factor cheie pentru relansarea investițiilor și pentru revenirea consumului.