România face un pas strategic în cursa globală pentru tehnologie, după ce autoritățile au lansat oficial apelul pentru identificarea companiilor interesate să participe la dezvoltarea unei infrastructuri de inteligență artificială de mari dimensiuni. Inițiativa, denumită Black Sea AI Gigafactory, ar putea transforma țara într-un actor relevant în ecosistemul european al AI.
Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care a transmis că România „intră în jocul mare al inteligenței artificiale”, odată cu demararea procedurilor pentru acest proiect de anvergură.
Apelul de tip Expresie de Interes (EOI) a fost lansat de Ministerul Energiei și Ministerul Finanțelor, cu sprijinul Autoritatea pentru Digitalizarea României. Scopul este identificarea unui lider de consorțiu care să coordoneze dezvoltarea și implementarea proiectului.
Gigafabrica de AI este gândită ca o infrastructură critică de calcul, capabilă să susțină antrenarea unor modele avansate de inteligență artificială, inclusiv modele de limbaj de mari dimensiuni (LLM) dezvoltate în Europa.
Proiectul are o valoare estimată între 4 și 5 miliarde de euro, potrivit unui memorandum aprobat în 2025. Din această sumă, până la 35% ar putea fi acoperită din fonduri publice, inclusiv prin contribuția Uniunea Europeană, în timp ce restul ar urma să fie finanțat de parteneri privați.
Planul vizează instalarea a peste 100.000 de procesoare grafice (GPU) sau acceleratoare AI, ceea ce ar transforma România într-un furnizor major de putere de calcul la nivel european.
În prima fază, companiile interesate sunt invitate să propună soluții pentru o infrastructură inițială de aproximativ 20.000 de GPU-uri, urmând ca proiectul să fie extins ulterior.
Gigafabrica ar urma să fie integrată în rețeaua europeană de supercomputere, coordonată de EuroHPC Joint Undertaking, consolidând astfel poziția României în domeniul tehnologiilor avansate.
Planul prevede dezvoltarea proiectului în două etape distincte. Prima fază ar urma să fie implementată în zona Cernavodă, aleasă datorită accesului la energie stabilă și curată, furnizată de centrala nucleară.
A doua fază este planificată pentru Doicești, unde proiectul ar putea beneficia de viitoarele reactoare modulare mici (SMR), o tehnologie considerată esențială pentru viitorul energiei. La maturitate, infrastructura ar putea necesita un consum de până la 1.500 MW, ceea ce subliniază dimensiunea și complexitatea proiectului.
Unul dintre obiectivele centrale ale inițiativei este dezvoltarea unor capacități europene independente de marile platforme globale de cloud, precum Amazon Web Services, Microsoft Azure sau Google Cloud.
Prin crearea unei infrastructuri proprii, România și Uniunea Europeană urmăresc să reducă dependența de tehnologiile din SUA și China și să stimuleze dezvoltarea unor soluții „Made in Europe”.
Autoritățile subliniază că actualul apel reprezintă o etapă preliminară, de consultare a pieței. Nu sunt solicitate încă angajamente ferme de finanțare sau proiecte tehnice complete.
Companiile interesate trebuie să transmită propuneri orientative privind dezvoltarea proiectului, inclusiv estimări legate de cerere, utilizare și scalabilitate. Termenul-limită pentru depunerea intențiilor este 14 iunie 2026, iar solicitările de clarificări pot fi transmise până la începutul lunii iunie.
Dacă va fi implementat conform planului, proiectul ar putea deveni una dintre cele mai importante investiții tehnologice din Europa Centrală și de Est.
Pe lângă impactul economic direct, gigafabrica de AI ar putea atrage companii din domeniul tehnologiei, ar stimula inovația și ar crea un ecosistem digital competitiv la nivel regional. Autoritățile estimează că infrastructura ar putea deveni operațională până la finalul anului 2028.