Prima pagină » Românii cu venituri mari își cheltuiesc averile în străinătate: miliarde de euro ies anual din economie

Românii cu venituri mari își cheltuiesc averile în străinătate: miliarde de euro ies anual din economie

Românii cu venituri mari își cheltuiesc averile în străinătate: miliarde de euro ies anual din economie
2024, cel mai bun an pentru turismul din Uniunea Europeană

Un fenomen economic tot mai vizibil prinde contur în România: românii cu venituri ridicate aleg să își cheltuiască o parte semnificativă din bani în afara țării. Potrivit unor estimări recente, doar în ultimul an, cheltuielile pentru turism extern au depășit pragul de 10 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 3% din PIB. Această tendință reflectă nu doar creșterea puterii de cumpărare pentru o categorie a populației, ci și o schimbare de comportament în ceea ce privește consumul și preferințele de călătorie.

Banii câștigați în România ajung să susțină economiile altor state

Sursele acestor venituri sunt diverse: salarii consistente, dividende, venituri din chirii, dobânzi la titluri de stat, câștiguri din investiții sau alte activități economice. Pentru familiile care depășesc pragul de 5.000 de euro lunar, opțiunile de a cheltui în afara țării devin din ce în ce mai atractive.

Mai ales în zonele urbane dezvoltate, precum București și regiunea Ilfov, numărul celor care au acces la astfel de venituri este în creștere. Pentru aceștia, vacanțele externe nu mai sunt un lux, ci o obișnuință.

Românii se numără printre cei mai activi turiști din Uniunea Europeană, cu o expansiune rapidă a călătoriilor în afara țării, arată Dragoș Dragoteanu, Manager Euroest Invest, conform stiripesurse.ro. În multe destinații turistice de pe glob, limba română a devenit o prezență constantă, semn că mobilitatea și dorința de explorare au crescut considerabil. Totuși, acest fenomen are și o consecință economică importantă: o mare parte din banii generați în România nu se mai întorc în economia locală, ci contribuie la dezvoltarea altor piețe.

Turism extern în creștere, turism intern în dificultate

Deși România oferă numeroase destinații turistice apreciate pentru peisaje și autenticitate, acestea nu reușesc să atragă suficient interes nici din partea turiștilor străini, nici din partea celor români cu venituri mari.

Una dintre principalele probleme este promovarea slabă a turismului intern. În comparație cu alte state care investesc masiv în marketing și branding, România alocă sume modeste pentru promovare.

Un exemplu relevant este strategia unor țări precum Rwanda, care investește anual milioane de euro în parteneriate sportive internaționale, inclusiv cu cluburi de top precum Arsenal sau Paris Saint-Germain. Aceste inițiative contribuie la creșterea vizibilității globale și la atragerea turiștilor.

În contrast, bugetul alocat de România pentru promovarea turismului a fost de doar câteva milioane de euro, o sumă considerată insuficientă pentru a genera impact la nivel internațional.

Oportunități ratate și potențial nevalorificat

Pe de o parte, creșterea turismului extern poate avea efecte pozitive la nivel individual. Românii care călătoresc des își lărgesc orizonturile, acumulează experiențe și pot aduce idei noi în mediul de afaceri.

Pe de altă parte, lipsa unei strategii coerente pentru atragerea turiștilor străini și pentru stimularea consumului intern duce la pierderi economice semnificative. România dispune de resurse naturale și culturale comparabile sau chiar superioare altor destinații populare, însă nu reușește să le valorifice eficient.

Diferența dintre potențial și realitate este vizibilă: în timp ce românii cheltuiesc miliarde de euro în străinătate, turismul intern rămâne subdezvoltat, iar contribuția acestuia la economie este limitată.

Un dezechilibru economic tot mai accentuat

Fenomenul scoate în evidență un dezechilibru structural: banii sunt generați în România, dar beneficiile sunt resimțite în alte economii. În lipsa unor măsuri care să stimuleze consumul intern și să crească atractivitatea turismului local, această tendință ar putea continua.

Pe termen lung, problema nu este neapărat faptul că românii călătoresc în afara țării, ci că România nu reușește să devină o destinație la fel de atractivă pentru alții.

Alte articole importante
Topul scăderilor de pe Wall Street și din piața Crypto. Octombrie roșu: cum au pierdut giganții tech sute de miliarde de dolari
Analize
Topul scăderilor de pe Wall Street și din piața Crypto. Octombrie roșu: cum au pierdut giganții tech sute de miliarde de dolari
Luna octombrie s-a încheiat sub semnul unui decont masiv pe piețele financiare internaționale. Pe bursa americană, investitorii au cerut socoteală giganților din tehnologie pentru miliardele alocate infrastructurii de inteligență artificială, ștergând mii de miliarde de dolari din capitalizarea sectorului tech și a semiconductorilor. Piața activelor digitale a resimțit la rândul ei presiunea: menținerea dobânzilor la […]
Pariul investițiilor în AI: Google, prăbușire istorică pe bursă de peste jumătate de trilion de dolari. De ce a avut gigantul tech cea mai „neagră” lună din ultimii 22 de ani
Analize
Pariul investițiilor în AI: Google, prăbușire istorică pe bursă de peste jumătate de trilion de dolari. De ce a avut gigantul tech cea mai „neagră” lună din ultimii 22 de ani
Gigantul tehnologic Alphabet, compania-mamă a Google, a înregistrat în octombrie cea mai slabă evoluție bursieră de la listarea sa din 2004. O furtună perfectă generată de ratarea estimărilor de profit și de explozia cheltuielilor în inteligența artificială a șters peste o jumătate de trilion de dolari din valoarea de piață a grupului în doar 48 […]
Grupul energetic grec PPC cumpără Flanco pentru 35 de milioane de euro. Retailerul român va deveni o platformă pentru vânzarea soluțiilor energetice
Companii
Grupul energetic grec PPC cumpără Flanco pentru 35 de milioane de euro. Retailerul român va deveni o platformă pentru vânzarea soluțiilor energetice
Grupul energetic grec PPC intră pe piața românească de retail electro-IT prin achiziția a 100% din acțiunile Flanco Retail, într-o tranzacție care evaluează compania la 35 de milioane de euro. Cumpărătorul este Kotsovolos, subsidiară deținută integral de PPC, care va prelua de la Iulian Stanciu și Dragoș Sîrbu întreaga rețea a retailerului român, formată din […]
Iuga (Alro): România ar putea dezvolta industria de drone și de război electronic în cel mult cinci ani. Fabricile existente ar putea fi reconvertite
Iuga (Alro): România ar putea dezvolta industria de drone și de război electronic în cel mult cinci ani. Fabricile existente ar putea fi reconvertite
România ar putea construi în maximum cinci ani capacități de producție în domeniul dronelor și al războiului electronic, prin investiții în tehnologii moderne, parteneriate internaționale și reconversia unor platforme industriale existente, consideră Vasile Iuga, membru independent neexecutiv în Consiliul de Administrație al Alro. Acesta susține că reindustrializarea țării nu ar trebui să reproducă modelul bazat […]
Bursa de Valori București a închis pe minus ședința de luni. Tranzacțiile au depășit 225 de milioane de lei
Bursa de Valori București a închis pe minus ședința de luni. Tranzacțiile au depășit 225 de milioane de lei
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat în scădere ședința de tranzacționare de luni, 2 noiembrie, în timp ce valoarea totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 225,6 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 42,3 milioane de euro. Majoritatea indicilor principali au înregistrat pierderi, iar cele mai mari scăderi individuale au fost consemnate de acțiunile Rompetrol […]
CFA România: Economia României ar putea scădea cu până la 1% în 2026. Riscul de recesiune persistă și anul viitor
CFA România: Economia României ar putea scădea cu până la 1% în 2026. Riscul de recesiune persistă și anul viitor
Economia României ar putea înregistra o contracție de până la 1% în 2026, iar riscul de recesiune s-ar putea menține și în 2027, când creșterea economică ar putea fi cuprinsă între zero și 0,5%, estimează Adrian Codirlașu, președintele CFA România. Prognoza sa este semnificativ mai pesimistă decât estimările care indică o creștere de aproximativ 2% […]