Prima pagină » Românii cu venituri mari își cheltuiesc averile în străinătate: miliarde de euro ies anual din economie

Românii cu venituri mari își cheltuiesc averile în străinătate: miliarde de euro ies anual din economie

Românii cu venituri mari își cheltuiesc averile în străinătate: miliarde de euro ies anual din economie
2024, cel mai bun an pentru turismul din Uniunea Europeană

Un fenomen economic tot mai vizibil prinde contur în România: românii cu venituri ridicate aleg să își cheltuiască o parte semnificativă din bani în afara țării. Potrivit unor estimări recente, doar în ultimul an, cheltuielile pentru turism extern au depășit pragul de 10 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 3% din PIB. Această tendință reflectă nu doar creșterea puterii de cumpărare pentru o categorie a populației, ci și o schimbare de comportament în ceea ce privește consumul și preferințele de călătorie.

Banii câștigați în România ajung să susțină economiile altor state

Sursele acestor venituri sunt diverse: salarii consistente, dividende, venituri din chirii, dobânzi la titluri de stat, câștiguri din investiții sau alte activități economice. Pentru familiile care depășesc pragul de 5.000 de euro lunar, opțiunile de a cheltui în afara țării devin din ce în ce mai atractive.

Mai ales în zonele urbane dezvoltate, precum București și regiunea Ilfov, numărul celor care au acces la astfel de venituri este în creștere. Pentru aceștia, vacanțele externe nu mai sunt un lux, ci o obișnuință.

Românii se numără printre cei mai activi turiști din Uniunea Europeană, cu o expansiune rapidă a călătoriilor în afara țării, arată Dragoș Dragoteanu, Manager Euroest Invest, conform stiripesurse.ro. În multe destinații turistice de pe glob, limba română a devenit o prezență constantă, semn că mobilitatea și dorința de explorare au crescut considerabil. Totuși, acest fenomen are și o consecință economică importantă: o mare parte din banii generați în România nu se mai întorc în economia locală, ci contribuie la dezvoltarea altor piețe.

Turism extern în creștere, turism intern în dificultate

Deși România oferă numeroase destinații turistice apreciate pentru peisaje și autenticitate, acestea nu reușesc să atragă suficient interes nici din partea turiștilor străini, nici din partea celor români cu venituri mari.

Una dintre principalele probleme este promovarea slabă a turismului intern. În comparație cu alte state care investesc masiv în marketing și branding, România alocă sume modeste pentru promovare.

Un exemplu relevant este strategia unor țări precum Rwanda, care investește anual milioane de euro în parteneriate sportive internaționale, inclusiv cu cluburi de top precum Arsenal sau Paris Saint-Germain. Aceste inițiative contribuie la creșterea vizibilității globale și la atragerea turiștilor.

În contrast, bugetul alocat de România pentru promovarea turismului a fost de doar câteva milioane de euro, o sumă considerată insuficientă pentru a genera impact la nivel internațional.

Oportunități ratate și potențial nevalorificat

Pe de o parte, creșterea turismului extern poate avea efecte pozitive la nivel individual. Românii care călătoresc des își lărgesc orizonturile, acumulează experiențe și pot aduce idei noi în mediul de afaceri.

Pe de altă parte, lipsa unei strategii coerente pentru atragerea turiștilor străini și pentru stimularea consumului intern duce la pierderi economice semnificative. România dispune de resurse naturale și culturale comparabile sau chiar superioare altor destinații populare, însă nu reușește să le valorifice eficient.

Diferența dintre potențial și realitate este vizibilă: în timp ce românii cheltuiesc miliarde de euro în străinătate, turismul intern rămâne subdezvoltat, iar contribuția acestuia la economie este limitată.

Un dezechilibru economic tot mai accentuat

Fenomenul scoate în evidență un dezechilibru structural: banii sunt generați în România, dar beneficiile sunt resimțite în alte economii. În lipsa unor măsuri care să stimuleze consumul intern și să crească atractivitatea turismului local, această tendință ar putea continua.

Pe termen lung, problema nu este neapărat faptul că românii călătoresc în afara țării, ci că România nu reușește să devină o destinație la fel de atractivă pentru alții.

Alte articole importante
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Companii
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Economia României traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, iar primele date centralizate după trimestrul întâi din 2026 indică o deteriorare accentuată a mediului de afaceri. Dacă în trecut problemele financiare afectau în principal companiile mici și mijlocii, acum dificultățile au ajuns și la firmele mari, cu sute de angajați, afaceri de […]
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Macroeconomie
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Piața media din România a înregistrat o nouă creștere în 2025, ajungând la o valoare netă de 838 de milioane de euro, potrivit datelor prezentate în raportul anual Media Fact Book 2026. Comparativ cu anul precedent, avansul a fost de 5,4%, confirmând tendința pozitivă a industriei de publicitate și media, chiar și într-un context economic […]
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Macroeconomie
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Prețurile la energie continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru economia românească, iar efectele se resimt atât în industrie, cât și în bugetele gospodăriilor. Un nou semnal de alarmă vine din partea lui Volker Raffel, președintele Federației Asociației Companiilor de Utilități din România (ACUE) și CEO al E.ON România, care susține că […]
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
Macroeconomie
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
România nu se află printre actorii principali ai disputei care se conturează la nivel european privind finanțarea infrastructurii energetice, însă decizia statelor membre de a reduce contribuțiile planificate pentru proiectele comune de rețea ar putea influența pe termen lung și dezvoltarea sistemului energetic regional. În centrul negocierilor se află miliarde de euro necesare pentru extinderea […]
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
Macroeconomie
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
România a înregistrat o scădere semnificativă în cel mai recent clasament al competitivității economice globale realizat de Institutul pentru Management și Dezvoltare (IMD) din Lausanne, coborând 12 poziții și ajungând pe locul 61 din 70 de economii analizate. Evoluția marchează o deteriorare vizibilă a poziției țării în raport cu economii comparabile din regiune și ridică […]
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Macroeconomie
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Brașovul și Clujul-Napoca își păstrează pozițiile de lider în topul celor mai atractive orașe din România pentru locuire, potrivit Indexului de Atractivitate Urbană 2026 realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. În același timp, Constanța urcă pe locul al treilea, consolidând un podium dominat de centre urbane cu profil economic și turistic puternic. Clasamentul general al […]