Conflictul din Iran schimbă semnificativ harta turismului global, iar 2026 ar putea marca o reorientare masivă a turiștilor către destinații considerate mai sigure din Europa Centrală. O analiză realizată de Global Payments arată că peste două milioane de turiști ar putea renunța la vacanțele planificate în Asia sau Orientul Mijlociu și vor opta pentru alternative europene.
România se află printre beneficiarii direcți ai schimbării preferințelor din turism, cu un potențial de a atrage aproximativ 150.000 de turiști suplimentari și de a genera venituri de circa 40 de milioane de euro în sectorul ospitalității.
Potrivit datelor furnizate de analiști, anulările masive de zboruri au avut un rol decisiv în schimbarea comportamentului turiștilor. De la începutul tensiunilor din regiune, peste 52.000 de zboruri către Orientul Mijlociu au fost anulate, determinând turiștii să caute alternative mai sigure și mai accesibile.
Europa Centrală se conturează astfel ca o zonă-cheie pentru redistribuirea fluxurilor turistice. Țări precum România, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria și Croația ar putea primi între 1,1 și 2,5 milioane de turiști în plus în 2026, dacă situația geopolitică rămâne instabilă.
Analiștii estimează că regiunea Orientului Mijlociu ar putea pierde între 23 și 38 de milioane de vizitatori, cu un impact economic de până la 56 de miliarde de dolari. Din acest total, între 8 și 12 milioane de turiști își vor redirecționa vacanțele către Europa.
Pentru România, oportunitatea este semnificativă. Destinațiile cele mai vizate de turiștii străini sunt litoralul Mării Negre, dar și marile centre urbane precum București, Brașov, Cluj-Napoca și Sibiu.
Cei mai mulți dintre noii turiști ar putea proveni din Germania și Austria, unde tot mai multe persoane renunță la călătoriile pe distanțe lungi în favoarea unor destinații mai apropiate.
De asemenea, turiștii din Franța, Belgia, Olanda, dar și din țările scandinave – Danemarca, Suedia și Norvegia – își regândesc opțiunile de vacanță, preferând zonele considerate stabile din punct de vedere geopolitic.
Durata medie a șederii în România este estimată la 3-4 zile, similară cu alte țări din regiune, în timp ce Croația ar putea înregistra cele mai lungi sejururi, de peste cinci nopți.
Schimbările din turism ar putea genera venituri suplimentare consistente pentru Europa Centrală. Potrivit analizei, noii turiști ar putea aduce până la 1,9 miliarde de euro în regiune.
România ar putea beneficia de aproximativ 40 de milioane de euro, însă alte țări precum Croația și Austria ar putea înregistra câștiguri și mai mari, de peste 550 de milioane de euro, respectiv aproape 140 de milioane de euro.
La nivel european, turiștii din Germania și Franța rămân cei mai mari cheltuitori, generând aproape jumătate din veniturile din turism ale Uniunii Europene, potrivit datelor Eurostat.
Un alt efect important al acestui val de turiști este accelerarea digitalizării plăților. Analiștii Global Payments subliniază că preferința pentru plăți fără numerar devine dominantă în rândul turiștilor.
Ionela Mitran, reprezentant al companiei în România, a explicat că industria locală trebuie să se adapteze rapid noilor cerințe.
„Observăm o orientare clară către destinații europene considerate mai sigure, iar România are oportunitatea de a atrage o parte importantă din acest val suplimentar de turiști. Impactul economic ar putea fi semnificativ pentru Europa Centrală”, a declarat aceasta.
Datele arată că, doar în sezonul de iarnă 2025-2026, în România au fost înregistrate peste două milioane de tranzacții electronice în restaurante și hoteluri.
Tendința de digitalizare este confirmată și de evoluția recentă a pieței. În sezonul de iarnă, turiștii au cheltuit peste 260 de milioane de lei prin plăți digitale, în creștere semnificativă față de anii anteriori.
Serviciile de alimentație au înregistrat un avans de 51%, iar sectorul de cazare o creștere de 31%, semn că plățile contactless și portofelele mobile devin norma în turism.
Potrivit datelor Băncii Naționale a României, valoarea totală a plăților cu carduri emise în România a ajuns la aproximativ 189 de miliarde de lei în prima jumătate a anului 2025, în creștere cu 19% față de anul anterior. Numărul tranzacțiilor a depășit 1,5 miliarde, înregistrând un avans de 30%.