Românii nu au încredere în deciziile luate de inteligența artificială fără supraveghere umană. Ce arată un studiu recent

Românii nu au încredere în deciziile luate de inteligența artificială fără supraveghere umană. Un studiu realizat de RoCoach împreună cu Novel Research scoate la iveală o realitate importantă privind percepția față de inteligența artificială (AI). Aproape 70% dintre respondenți se declară „foarte” sau „moderat” îngrijorați de modul în care AI le accesează și folosește datele personale, arătând o preocupare larg răspândită legată de confidențialitatea informațiilor.

Îngrijorarea privind confidențialitatea, prezentă în toate categoriile sociale

Frica față de modul în care AI gestionează datele personale nu ține cont de vârstă, nivel de educație sau ocupație. Chiar și tinerii între 18 și 24 de ani, considerați „nativi digitali”, manifestă o reticență similară: 71% dintre ei sunt preocupați de accesul și utilizarea informațiilor personale de către AI. Mai mult, peste două treimi dintre respondenții cu studii superioare împărtășesc această îngrijorare.

Românii vor ca AI să fie supravegheată de oameni, mai ales în deciziile importante

Majoritatea românilor cer ca inteligența artificială să fie controlată de oameni, în special când vine vorba despre decizii cu impact major. Doar 20,2% dintre respondenți ar accepta evaluări profesionale realizate complet autonom de AI. Aproape 40% ar fi de acord cu AI doar dacă aceasta ar fi dublată de o analiză umană, iar 27,2% resping complet această variantă. În plus, 60,8% preferă să interacționeze cu o persoană reală, nu cu un chatbot sau un sistem automat, atunci când au nevoie de suport din partea unei companii sau instituții, mai relevă studiul, citat de Agerpres.

Bioboții: celulele care schimbă granițele dintre viață și moarte

15:46

UBS reduce lista favoriților săi în AI

14:42

Reglementarea strictă a AI în domenii sensibile, o cerință majoritară

Un alt aspect important relevat de studiu este că 62,4% dintre români consideră că utilizarea AI în sectoare sensibile – precum educația, sănătatea, justiția, administrația publică sau sectorul financiar – trebuie să fie reglementată strict prin lege. În centrul acestei cereri se află necesitatea controlului uman și protejarea drepturilor fundamentale.

„Rezultatele studiului arată clar că românii nu sunt pregătiți să lase deciziile importante în mâinile inteligenței artificiale, fără intervenție umană. Avem de-a face cu o populație tot mai conștientă de riscurile digitale și mai atentă la modul în care îi sunt gestionate datele personale. Dincolo de tehnologie, oamenii vor garanții de transparență, echilibru și responsabilitate. Tocmai de aceea, viitorul AI nu poate fi construit doar pe algoritmi, ci pe încredere, etică și legislație solidă”, susține Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach.

Românii nu resping AI, dar cer transparență și reguli clare

Studiul mai arată că românii nu resping tehnologia AI în sine – doar 9,5% consideră că impactul acesteia este exclusiv negativ. Totuși, cer cu fermitate ca sistemele bazate pe AI să funcționeze într-un cadru etic, supravegheat și reglementat, unde deciziile să fie transparente, iar drepturile individuale protejate.

Context european: inovația trebuie să fie dublată de responsabilitate

Într-un moment în care în Europa se discută adoptarea AI Act și revizuirea reglementărilor GDPR, mesajul transmis de cetățenii români este clar: inovația trebuie să fie însoțită de responsabilitate și supraveghere umană, subliniază realizatorii studiului.

Marian Marcu, Managing Partner Novel Research, comentează:

„Dincolo de entuziasmul tehnologic, studiul arată o nevoie clară de echilibru între inovație și protecție. Românii nu cer oprirea progresului, ci reguli clare, control uman și respect pentru drepturile individuale. Această reacție nu este o barieră în calea dezvoltării, ci o formă de maturitate socială care trebuie inclusă în orice strategie de digitalizare. Dacă vrem ca AI-ul să devină parte a vieții noastre de zi cu zi, atunci trebuie să începem prin a construi încredere – iar aceasta se bazează pe transparență, reglementare și dialog real între decidenți și cetățeni.”

Despre studiu

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 800 de persoane din mediul urban, cu vârste între 18 și 64 de ani, active profesional și utilizatoare de internet. Datele au fost colectate în perioada mai-iunie 2025, prin metoda CAWI (Computer Assisted WEB Interviews).