Goldman Sachs anunță ca prețul aurului va trece de 5000 de dolari în 2026

Metalul prețios a traversat în 2025 una dintre cele mai spectaculoase perioade din ultimele decenii. Marile case de investiții și fondurile globale mizează că preţul aurului va atinge 5.000 de dolari uncia până la finalul lui 2026. 

Aurul, vedeta piețelor într-un an fără precedent

Piața aurului a traversat o perioadă de creștere accelerată. Acesta a surprins în ultima perioadă chiar și investitorii cu experiență. De la începutul lui 2025, până spre final de an, prețul aurului a urcat cu aproape 60%. Mai mult, a stabilit record după record și a depăşit pentru prima oară pragul simbolic de 4.000 de dolari pe uncie la începutul lunii octombrie, potrivit datelor publicate de CNBC.

Această evoluție a repoziționat aurul din nou în centrul strategiilor de investiții. Asta după o perioadă relativ calmă, când atenția era concentrată asupra piețelor de acțiuni și criptomonedelor. Pentru prima dată după mulți ani, metalul prețios nu mai este văzut doar ca o plasă de siguranță în vremuri incerte. Acum devine un motor real de randament.

Marii investitori nord-europeni își regândesc expunerea pe SUA. Fondurile de pensii din Scandinavia devin mai prudente față de activele americane

13:26

UE – India: un pact care poate redesena harta comerțului global

12:14

Un sondaj desfășurat pe platforma Marquee de către Goldman Sachs, în rândul a peste 900 de investitori instituționali, arată că încrederea în aur se află la cote ridicate. Aproape trei sferturi dintre respondenți estimează că prețul va continua să urce în 2026. De asemenea, peste o treime sunt convinși că nivelul de 5.000 de dolari va fi atins în următoarele 12-18 luni.

Băncile centrale împing aurul spre noi recorduri

Unul dintre factorii principali menționați de investitori pentru acest avans spectaculos este politica agresivă de acumulare a aurului de către băncile centrale. Conform sondajului Goldman Sachs, 38% dintre participanți spun că achizițiile constante realizate de state reprezintă motorul principal al creșterii.

Băncile centrale, în special din economiile emergente, au accelerat ritmul cumpărărilor. Asta pe fondul dorinței de a-și reduce dependența de dolar și de a-și diversifica rezervele valutare.

Pentru multe state, metalul prețios a devenit nu doar un instrument de stabilitate financiară, ci și un simbol al suveranității economice. Mai ales într-un context internațional marcat de tensiuni politice și fragmentarea relațiilor comerciale.

Pe lângă băncile centrale, investitorii instituționali, fondurile speculative și micii investitori s-au orientat masiv către aur, în căutarea unei ancore într-un climat economic dominat de incertitudine. Astfel, fiecare criză adaugă un plus de valoare percepției aurului drept activ de refugiu.

Inflație, dobânzi și presiuni fiscale: combustibil pentru raliul aurului

Al doilea factor major identificat în sondajul Goldman Sachs este legat de politica fiscală și de nivelul ridicat al datoriei publice. Acesta este menționat de 27% dintre investitori ca element central al ascensiunii aurului. Pe fondul cheltuielilor publice tot mai mari și al deficitului bugetar în creștere în multe state, temerile legate de stabilitatea monedelor naționale continuă să se amplifice.

În același timp, inflația rămâne persistentă în numeroase economii dezvoltate. Asta în ciuda eforturilor băncilor centrale de a o ține sub control. Reducerea dobânzilor este văzută ca următorul pas logic în politica monetară, iar aurul reacționează aproape instantaneu la semnalele de relaxare monetară.

Așteptările privind deciziile viitoare ale Federal Reserve au contribuit direct la recentele creșteri ale prețului aurului. De fiecare dată când apare semnalul unei posibile tăieri de dobândă, metalul prețios reacționează pozitiv.