Prima pagină » Sindromul Cronos la OpenAI și Anthropic: giganții tech își devorează urmașii

Sindromul Cronos la OpenAI și Anthropic: giganții tech își devorează urmașii

Sindromul Cronos la OpenAI și Anthropic: giganții tech își devorează urmașii
Sindromul Cronos la OpenAI și Anthropic: giganții tech își devorează urmașii / Foto: Freepik

Sunt, oare, marii giganți tech pe cale să-i distrugă pe dezvoltatorii mai mici care rulează aplicațiile lor? O mulțime de startupuri AI, precum Cursor și Harvey, cresc rapid folosind modelele OpenAI și Anthropic. Pe termen lung, toate aceste startup-uri riscă să fie „devorate” chiar de laboratoarele care le alimentează creșterea.

O competiție tot mai acerbă între prieteni

În lumea de obicei plină de bârfe din Silicon Valley, se întâmplă ceva neobișnuit. Este cu adevărat greu să găsești un antreprenor din domeniul inteligenței artificiale generative care să vorbească de rău pe cineva. Poate fi o chestiune de generație. Mulți dintre cei care lansează startupuri AI s-au născut după distopii SF legendare, cum ar fi „Matrix” (din 1999). Așadeci, sunt suficient de tineri încât chiar să creadă încă în faptul că inteligența artificială va fi o forță a binelui democratică, cu daruri pentru toată lumea. Pentru ei, chiar și cuvântul „frenemy” (dușman-prieten) sună prea agresiv.

Dincolo de aceste relații cordiale, însă, se conturează o dinamică competitivă care, cel mai probabil, va deveni tot mai acerbă. Să luăm ca exemplu o serie de startupuri AI, precum Anysphere, al cărui instrument – Cursor – îi ajută pe programatori să scrie cod, Harvey – care furnizează AI pentru firme de avocatură, și OpenEvidence – care face același lucru pentru medici (și care, pe 20 octombrie, a atras o investiție de 200 milioane dolari, la o evaluare de 6 miliarde).

Aceste aplicații cresc rapid folosind modelele de limbaj de mari dimensiuni (LLM-uri) furnizate de giganți precum OpenAI, creatorul ChatGPT, și Anthropic, creatorul Claude. Fiecare dintre aceste organizații mai mici plătește pentru a folosi LLM-urile. Există și unele mici avantaje: spre deosebire de laboratoarele AI, startup-urile nu ard miliarde în căutarea „superinteligenței”. Asta le face drumul spre profit mai scurt, comentează The Economist.

Pot riposta cei mici la ofensiva giganților?

Evaluările laboratoarelor AI ating cote stratosferice: 500 miliarde de dolari pentru OpenAI și 183 miliarde pentru Anthropic. Investitorii cred că, pe măsură ce modelele devin mai performante, aceste laboratoare vor ajunge să preia profiturile startupurilor care depind de ele. Ne-am putea gândi la ele ca la Cronos, titanul din mitologia greacă ce și-a devorat propriii copii. Sau ca la Amazon, titanul comerțului online – care lansează produse proprii pentru a-i submina pe vânzătorii de succes de pe platforma sa. Întrebarea este, ca și în mit, dacă cei mici pot supraviețui și, de ce nu, dacă ar putea riposta.

„Infanticidul” ar putea fi deja început, comentează sursa citată. Startupurile sunt prea politicoase ca să tragă un semnal de alarmă. Jurnalistul Ed Zitron, autorul unui newsletter acid despre AI, spunea în mesajul de pe 20 octombrie că Anthropic a cheltuit o mare parte din veniturile ultimilor doi ani pe serviciile Amazon Web Services, unul dintre furnizorii săi de cloud. Pentru a acoperi deficitul, compania ar fi introdus noi niveluri de abonament, crescând costurile pentru clienți săi mari, cum ar fi Cursor. Anthropic susține că aceste niveluri sunt o practică obișnuită în industrie.

Fondatorii startupurilor rămân, totuși, optimiști

Amenințarea merge, însă, dincolo de prețuri. Laboratoarele mari de AI urmăresc să atingă inteligența artificială generală (AGI), care ar face modelele capabile să îndeplinească aproape orice sarcină umană. Inclusiv să concureze direct, și chiar să depășească, aplicațiile care se bazează pe ele. Deocamdată, poate fi loc pe piață pentru toată lumea. Dar semnele sunt clare. În domeniul programării, unde aplicațiile AI generative au prins cel mai repede, Anthropic și OpenAI au lansat deja instrumente de codare care rivalizează cu Cursor.

Fondatorii startupurilor rămân, totuși, remarcabil de optimiști, comentează sursa citată. Cei mai mulți dintre ei cred că balanța puterii va rămâne, pentru viitorul apropiat, în favoarea lor. Mulți sunt sceptici față de ideea de AGI – chiar dacă o spun doar pe șoptite. Un astfel de analist le-a cerut celor de la The Economist să nu-i fie publicat numele, ca să nu fie exclus din scena tech din San Francisco. Ei susțin că, mai degrabă decât o inteligență generală, afacerile au nevoie de inteligență artificială specializată. Adică modele AI dedicate unui domeniu anume, precum dreptul sau medicina. Acolo speră să își păstreze avantajul competitiv.

Modelele mari sunt doar vârful icebergului: sub el se află multe startup-uri

Compania Sierra, care creează „agenți” AI pentru servicii clienți, descrie această dinamică printr-o imagine: vârful unui aisberg reprezintă piața deservită de modelele mari de limbaj, iar dedesubt se află un vast teritoriu de procese complexe, specifice fiecărei industrii. Această zonă specializată oferă provocări și oportunități mult mai mari.

„Valoarea reală se ascunde în cele mai plictisitoare și mai lente procese din spatele unei companii”, spune Bret Taylor, cofondatorul Sierra și totodată președinte al consiliului OpenAI.

Pentru a se consolida, dezvoltatorii de aplicații experimentează noi modele de venit. Ei recunosc că, spre deosebire de valurile anterioare ale software-ului, cu cât cresc mai mult și folosesc mai intens LLM-uri, cu atât costurile marginale devin mai mari. Soluția: să combine mai multe modele, inclusiv unele open-source, pentru a trimite cererile simple către opțiunea cea mai ieftină. Sau să taxeze clienții în funcție de rezultate, nu de volum. Harvey, de exemplu, poate folosi cele mai mari modele, deoarece firmele de avocatură plătesc pentru acuratețe absolută.

Specializarea le poate limita extinderea dincolo de un domeniu specific

Aceste aplicații acumulează permanent date specializate, care le îmbunătățesc performanța. E cam la fel cu modul în care mașinile autonome devin mai sigure cu fiecare kilometru parcurs. Acest lucru le face mai „lipicioase” pentru clienți, creând un avantaj competitiv greu de depășit pentru laboratoare.

Cursor, de pildă, își actualizează propriul LLM la fiecare două ore, bazându-se pe date în timp real, pentru a oferi o experiență de programare superioară. Harvey privește dincolo de sarcinile banale, precum redactarea automată de acorduri de confidențialitate, și vizează provocări complexe — cum ar fi coordonarea mai multor firme într-o mega-fuziune.

Diferențele dintre LLM-uri sunt tot mai mici

Startupurile au și dezavantaje. Specializarea le poate limita extinderea dincolo de domeniul lor specific, restrângând piața potențială. În plus, fiind mai mici, le va fi greu să concureze în războiul scump pentru talente AI. Laboratoarele mari au, la rândul lor, o problemă, comentează The Economist: diferențele dintre ele sunt tot mai mici, iar companiile software pot comuta ușor de la un furnizor de LLM la altul. Potrivit unui raport recent al HSBC, până în 2030 furnizorii de modele vor deține doar 30% din piața globală de 1,3 trilioane dolari a serviciilor IT bazate pe AI. Restul va merge către dezvoltatorii de software care folosesc aceste modele.

Așa arată sindromul Cronos. În mitologia greacă, Zeus, fiul cel mai mic al titanului Cronos, a supraviețuit și și-a salvat frații. După o lungă bătălie, tatăl lor a fost aruncat în lumea de jos. Nu știm prea sigur dacă același destin îi așteaptă pe OpenAI și Anthropic. Dar nici dominația lor nu este chiar garantată, mai scrie The Economist.

Alte articole importante
Cutremur în industria europeană de apărare. Germania anulează un contract uriaș, iar acțiunile companiilor din apărare se prăbușesc
Cutremur în industria europeană de apărare. Germania anulează un contract uriaș, iar acțiunile companiilor din apărare se prăbușesc
Decizia Berlinului de a renunța la programul fregatelor F126 a șters miliarde de euro din valoarea companiilor din sector. Piața europeană de apărare a fost zguduită de una dintre cele mai importante decizii militare ale ultimilor ani. Guvernul german a confirmat renunțarea la programul fregatelor F126, considerat cel mai mare contract naval militar al țării […]
Bursa de Valori București a închis pe plus. Doar un indice a terminat ședința în teritoriu negativ
Bursa de Valori București a închis pe plus. Doar un indice a terminat ședința în teritoriu negativ
Ședința de tranzacționare de miercuri de la Bursa de Valori București s-a încheiat într-o notă pozitivă, majoritatea indicilor bursieri consemnând creșteri. Valoarea totală a schimburilor realizate pe piață a fost de 126,3 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 24 de milioane de euro. BET a trecut din nou de 31.000 de puncte Principalul indice al […]
Veniturile gospodăriilor din România au crescut în 2025, dar cheltuielile rămân la nivel ridicat, arată datele INS
Analize
Veniturile gospodăriilor din România au crescut în 2025, dar cheltuielile rămân la nivel ridicat, arată datele INS
Veniturile totale medii ale unei gospodării din România au ajuns în anul 2025 la 9.399 de lei pe lună, în creștere cu 13,6% față de anul precedent, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Evoluția indică o dinamică pozitivă a veniturilor populației, însă această creștere este însoțită de un nivel ridicat al cheltuielilor, care […]
Fermă clandestină de criptomonede descoperită de ANAF într-o clădire abandonată din Satu Mare
Companii
Fermă clandestină de criptomonede descoperită de ANAF într-o clădire abandonată din Satu Mare
ANAF a descoperit o activitate neautorizată de minare de criptomonede desfășurată într-o locație din Satu Mare, unde sute de echipamente funcționau continuu pentru generarea de active digitale. Activitatea, complet nedeclarată fiscal și contabil, a fost identificată de inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală în urma unor analize de risc și verificări operative. Potrivit datelor din control, […]
România urcă în clasamentul european al investițiilor străine: locul 11 la proiecte ISD în 2025
Macroeconomie
România urcă în clasamentul european al investițiilor străine: locul 11 la proiecte ISD în 2025
România a înregistrat în 2025 o revenire vizibilă a investițiilor străine directe (ISD), atât ca volum de capital, cât și ca număr de proiecte anunțate. Potrivit raportului EY Attractiveness Survey România 2026, fluxurile de investiții străine directe au ajuns la 8,1 miliarde de euro, în timp ce numărul proiectelor a crescut cu 16% față de […]
Sectorul bancar românesc rămâne pe profit record: 15,5 miliarde lei în 2025, dar intermedierea financiară continuă să fie sub media UE
Bănci-Asigurări-IFN
Sectorul bancar românesc rămâne pe profit record: 15,5 miliarde lei în 2025, dar intermedierea financiară continuă să fie sub media UE
Instituțiile de credit din România au încheiat anul 2025 cu un profit net agregat de aproximativ 15,5 miliarde de lei, potrivit Raportului anual al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM). Evoluția confirmă un sector bancar stabil, care a reușit să-și mențină profitabilitatea ridicată chiar și într-un mediu economic caracterizat de incertitudini și ajustări fiscale. Rezultatul […]