Prima pagină » Sindromul Cronos la OpenAI și Anthropic: giganții tech își devorează urmașii

Sindromul Cronos la OpenAI și Anthropic: giganții tech își devorează urmașii

Sindromul Cronos la OpenAI și Anthropic: giganții tech își devorează urmașii
Sindromul Cronos la OpenAI și Anthropic: giganții tech își devorează urmașii / Foto: Freepik

Sunt, oare, marii giganți tech pe cale să-i distrugă pe dezvoltatorii mai mici care rulează aplicațiile lor? O mulțime de startupuri AI, precum Cursor și Harvey, cresc rapid folosind modelele OpenAI și Anthropic. Pe termen lung, toate aceste startup-uri riscă să fie „devorate” chiar de laboratoarele care le alimentează creșterea.

O competiție tot mai acerbă între prieteni

În lumea de obicei plină de bârfe din Silicon Valley, se întâmplă ceva neobișnuit. Este cu adevărat greu să găsești un antreprenor din domeniul inteligenței artificiale generative care să vorbească de rău pe cineva. Poate fi o chestiune de generație. Mulți dintre cei care lansează startupuri AI s-au născut după distopii SF legendare, cum ar fi „Matrix” (din 1999). Așadeci, sunt suficient de tineri încât chiar să creadă încă în faptul că inteligența artificială va fi o forță a binelui democratică, cu daruri pentru toată lumea. Pentru ei, chiar și cuvântul „frenemy” (dușman-prieten) sună prea agresiv.

Dincolo de aceste relații cordiale, însă, se conturează o dinamică competitivă care, cel mai probabil, va deveni tot mai acerbă. Să luăm ca exemplu o serie de startupuri AI, precum Anysphere, al cărui instrument – Cursor – îi ajută pe programatori să scrie cod, Harvey – care furnizează AI pentru firme de avocatură, și OpenEvidence – care face același lucru pentru medici (și care, pe 20 octombrie, a atras o investiție de 200 milioane dolari, la o evaluare de 6 miliarde).

Aceste aplicații cresc rapid folosind modelele de limbaj de mari dimensiuni (LLM-uri) furnizate de giganți precum OpenAI, creatorul ChatGPT, și Anthropic, creatorul Claude. Fiecare dintre aceste organizații mai mici plătește pentru a folosi LLM-urile. Există și unele mici avantaje: spre deosebire de laboratoarele AI, startup-urile nu ard miliarde în căutarea „superinteligenței”. Asta le face drumul spre profit mai scurt, comentează The Economist.

Pot riposta cei mici la ofensiva giganților?

Evaluările laboratoarelor AI ating cote stratosferice: 500 miliarde de dolari pentru OpenAI și 183 miliarde pentru Anthropic. Investitorii cred că, pe măsură ce modelele devin mai performante, aceste laboratoare vor ajunge să preia profiturile startupurilor care depind de ele. Ne-am putea gândi la ele ca la Cronos, titanul din mitologia greacă ce și-a devorat propriii copii. Sau ca la Amazon, titanul comerțului online – care lansează produse proprii pentru a-i submina pe vânzătorii de succes de pe platforma sa. Întrebarea este, ca și în mit, dacă cei mici pot supraviețui și, de ce nu, dacă ar putea riposta.

„Infanticidul” ar putea fi deja început, comentează sursa citată. Startupurile sunt prea politicoase ca să tragă un semnal de alarmă. Jurnalistul Ed Zitron, autorul unui newsletter acid despre AI, spunea în mesajul de pe 20 octombrie că Anthropic a cheltuit o mare parte din veniturile ultimilor doi ani pe serviciile Amazon Web Services, unul dintre furnizorii săi de cloud. Pentru a acoperi deficitul, compania ar fi introdus noi niveluri de abonament, crescând costurile pentru clienți săi mari, cum ar fi Cursor. Anthropic susține că aceste niveluri sunt o practică obișnuită în industrie.

Fondatorii startupurilor rămân, totuși, optimiști

Amenințarea merge, însă, dincolo de prețuri. Laboratoarele mari de AI urmăresc să atingă inteligența artificială generală (AGI), care ar face modelele capabile să îndeplinească aproape orice sarcină umană. Inclusiv să concureze direct, și chiar să depășească, aplicațiile care se bazează pe ele. Deocamdată, poate fi loc pe piață pentru toată lumea. Dar semnele sunt clare. În domeniul programării, unde aplicațiile AI generative au prins cel mai repede, Anthropic și OpenAI au lansat deja instrumente de codare care rivalizează cu Cursor.

Fondatorii startupurilor rămân, totuși, remarcabil de optimiști, comentează sursa citată. Cei mai mulți dintre ei cred că balanța puterii va rămâne, pentru viitorul apropiat, în favoarea lor. Mulți sunt sceptici față de ideea de AGI – chiar dacă o spun doar pe șoptite. Un astfel de analist le-a cerut celor de la The Economist să nu-i fie publicat numele, ca să nu fie exclus din scena tech din San Francisco. Ei susțin că, mai degrabă decât o inteligență generală, afacerile au nevoie de inteligență artificială specializată. Adică modele AI dedicate unui domeniu anume, precum dreptul sau medicina. Acolo speră să își păstreze avantajul competitiv.

Modelele mari sunt doar vârful icebergului: sub el se află multe startup-uri

Compania Sierra, care creează „agenți” AI pentru servicii clienți, descrie această dinamică printr-o imagine: vârful unui aisberg reprezintă piața deservită de modelele mari de limbaj, iar dedesubt se află un vast teritoriu de procese complexe, specifice fiecărei industrii. Această zonă specializată oferă provocări și oportunități mult mai mari.

„Valoarea reală se ascunde în cele mai plictisitoare și mai lente procese din spatele unei companii”, spune Bret Taylor, cofondatorul Sierra și totodată președinte al consiliului OpenAI.

Pentru a se consolida, dezvoltatorii de aplicații experimentează noi modele de venit. Ei recunosc că, spre deosebire de valurile anterioare ale software-ului, cu cât cresc mai mult și folosesc mai intens LLM-uri, cu atât costurile marginale devin mai mari. Soluția: să combine mai multe modele, inclusiv unele open-source, pentru a trimite cererile simple către opțiunea cea mai ieftină. Sau să taxeze clienții în funcție de rezultate, nu de volum. Harvey, de exemplu, poate folosi cele mai mari modele, deoarece firmele de avocatură plătesc pentru acuratețe absolută.

Specializarea le poate limita extinderea dincolo de un domeniu specific

Aceste aplicații acumulează permanent date specializate, care le îmbunătățesc performanța. E cam la fel cu modul în care mașinile autonome devin mai sigure cu fiecare kilometru parcurs. Acest lucru le face mai „lipicioase” pentru clienți, creând un avantaj competitiv greu de depășit pentru laboratoare.

Cursor, de pildă, își actualizează propriul LLM la fiecare două ore, bazându-se pe date în timp real, pentru a oferi o experiență de programare superioară. Harvey privește dincolo de sarcinile banale, precum redactarea automată de acorduri de confidențialitate, și vizează provocări complexe — cum ar fi coordonarea mai multor firme într-o mega-fuziune.

Diferențele dintre LLM-uri sunt tot mai mici

Startupurile au și dezavantaje. Specializarea le poate limita extinderea dincolo de domeniul lor specific, restrângând piața potențială. În plus, fiind mai mici, le va fi greu să concureze în războiul scump pentru talente AI. Laboratoarele mari au, la rândul lor, o problemă, comentează The Economist: diferențele dintre ele sunt tot mai mici, iar companiile software pot comuta ușor de la un furnizor de LLM la altul. Potrivit unui raport recent al HSBC, până în 2030 furnizorii de modele vor deține doar 30% din piața globală de 1,3 trilioane dolari a serviciilor IT bazate pe AI. Restul va merge către dezvoltatorii de software care folosesc aceste modele.

Așa arată sindromul Cronos. În mitologia greacă, Zeus, fiul cel mai mic al titanului Cronos, a supraviețuit și și-a salvat frații. După o lungă bătălie, tatăl lor a fost aruncat în lumea de jos. Nu știm prea sigur dacă același destin îi așteaptă pe OpenAI și Anthropic. Dar nici dominația lor nu este chiar garantată, mai scrie The Economist.

Alte articole importante
ANAF a stabilit TVA suplimentară de aproximativ 87 de milioane de lei într-un caz privind comerțul cu utilaje agricole
ANAF a stabilit TVA suplimentară de aproximativ 87 de milioane de lei într-un caz privind comerțul cu utilaje agricole
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a stabilit TVA suplimentară de plată de aproximativ 87 de milioane de lei în urma unui control privind tranzacții cu utilaje agricole aduse din alte state membre ale Uniunii Europene și comercializate ulterior în România. Verificarea a fost realizată de inspectorii Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Cluj, după […]
Autoritatea Vamală Română pune în funcțiune un nou sistem de scanare cu raze X în Portul Constanța
Companii
Autoritatea Vamală Română pune în funcțiune un nou sistem de scanare cu raze X în Portul Constanța
Autoritatea Vamală Română a finalizat punerea în funcțiune a unui nou sistem de scanare cu raze X pentru controlul vamal nedistructiv al mijloacelor de transport de marfă, instalat la Biroul Vamal de Frontieră Constanța. Noul echipament face parte dintr-un proiect finanțat prin PNRR, destinat modernizării infrastructurii de control vamal. Scanare modernă pentru întregul Port Constanța […]
Doar unul din zece români a reușit să economisească în ultimul an. Încrederea în BNR a scăzut
Doar unul din zece români a reușit să economisească în ultimul an. Încrederea în BNR a scăzut
Doar 8,7% dintre români au reușit să pună bani deoparte în ultimul an, în timp ce unul din patru a fost nevoit să apeleze la economii sau să facă datorii pentru a-și acoperi cheltuielile de bază. În același timp, încrederea în Banca Națională a României a scăzut de la 4,1 la 3,8, pe o scală […]
Ziua în care bursa a pierdut de cinci ori mai mult decât România. Analiza cauzelor și efectelor prăbușirii de la BVB
Ziua în care bursa a pierdut de cinci ori mai mult decât România. Analiza cauzelor și efectelor prăbușirii de la BVB
Luni, în ultima zi a verii, Bursa de Valori București a trăit cea mai proastă ședință din ultimii doi ani. Indicele BET a căzut cu 3,61%, la 33.743,73 puncte. Toți indicii au închis pe roșu. Capitalizarea companiilor de pe piața principală a scăzut cu aproximativ 20,2 miliarde de lei — de la circa 718 la […]
Ministru Finanțelor: Dobânzile au trecut de 40 de miliarde de lei în primele șapte luni. „Este una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani”
Macroeconomie
Ministru Finanțelor: Dobânzile au trecut de 40 de miliarde de lei în primele șapte luni. „Este una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani”
Cheltuielile cu dobânzile au depășit 40 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, reprezentând una dintre principalele consecințe ale dezechilibrelor bugetare acumulate în ultimii ani, afirmă ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Declarațiile vin în contextul în care deficitul bugetar a coborât la 2,34% din PIB după primele șapte luni din 2026, […]
ASF își aliniază strategia privind datele pentru 2026-2028 la obiectivele europene de supraveghere financiară
Macroeconomie
ASF își aliniază strategia privind datele pentru 2026-2028 la obiectivele europene de supraveghere financiară
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a publicat Strategia privind datele pentru perioada 2026-2028, document prin care urmărește să modernizeze modul în care sunt colectate, gestionate și utilizate informațiile necesare supravegherii piețelor financiare. Noua strategie, împreună cu cele șapte obiective strategice ale ASF pentru aceeași perioadă, Strategia pieței de capital, Strategia de educație financiară și Programul […]