Mod intunecat
Mod Luminos
Prima pagină » Sindromul Cronos la OpenAI și Anthropic: giganții tech își devorează urmașii

Sindromul Cronos la OpenAI și Anthropic: giganții tech își devorează urmașii

author picture
27 oct. 2025, 15:39,
Sindromul Cronos la OpenAI și Anthropic: giganții tech își devorează urmașii
Sindromul Cronos la OpenAI și Anthropic: giganții tech își devorează urmașii / Foto: Freepik

Sunt, oare, marii giganți tech pe cale să-i distrugă pe dezvoltatorii mai mici care rulează aplicațiile lor? O mulțime de startupuri AI, precum Cursor și Harvey, cresc rapid folosind modelele OpenAI și Anthropic. Pe termen lung, toate aceste startup-uri riscă să fie „devorate” chiar de laboratoarele care le alimentează creșterea.

O competiție tot mai acerbă între prieteni

În lumea de obicei plină de bârfe din Silicon Valley, se întâmplă ceva neobișnuit. Este cu adevărat greu să găsești un antreprenor din domeniul inteligenței artificiale generative care să vorbească de rău pe cineva. Poate fi o chestiune de generație. Mulți dintre cei care lansează startupuri AI s-au născut după distopii SF legendare, cum ar fi „Matrix” (din 1999). Așadeci, sunt suficient de tineri încât chiar să creadă încă în faptul că inteligența artificială va fi o forță a binelui democratică, cu daruri pentru toată lumea. Pentru ei, chiar și cuvântul „frenemy” (dușman-prieten) sună prea agresiv.

Dincolo de aceste relații cordiale, însă, se conturează o dinamică competitivă care, cel mai probabil, va deveni tot mai acerbă. Să luăm ca exemplu o serie de startupuri AI, precum Anysphere, al cărui instrument – Cursor – îi ajută pe programatori să scrie cod, Harvey – care furnizează AI pentru firme de avocatură, și OpenEvidence – care face același lucru pentru medici (și care, pe 20 octombrie, a atras o investiție de 200 milioane dolari, la o evaluare de 6 miliarde).

Aceste aplicații cresc rapid folosind modelele de limbaj de mari dimensiuni (LLM-uri) furnizate de giganți precum OpenAI, creatorul ChatGPT, și Anthropic, creatorul Claude. Fiecare dintre aceste organizații mai mici plătește pentru a folosi LLM-urile. Există și unele mici avantaje: spre deosebire de laboratoarele AI, startup-urile nu ard miliarde în căutarea „superinteligenței”. Asta le face drumul spre profit mai scurt, comentează The Economist.

Pot riposta cei mici la ofensiva giganților?

Evaluările laboratoarelor AI ating cote stratosferice: 500 miliarde de dolari pentru OpenAI și 183 miliarde pentru Anthropic. Investitorii cred că, pe măsură ce modelele devin mai performante, aceste laboratoare vor ajunge să preia profiturile startupurilor care depind de ele. Ne-am putea gândi la ele ca la Cronos, titanul din mitologia greacă ce și-a devorat propriii copii. Sau ca la Amazon, titanul comerțului online – care lansează produse proprii pentru a-i submina pe vânzătorii de succes de pe platforma sa. Întrebarea este, ca și în mit, dacă cei mici pot supraviețui și, de ce nu, dacă ar putea riposta.

„Infanticidul” ar putea fi deja început, comentează sursa citată. Startupurile sunt prea politicoase ca să tragă un semnal de alarmă. Jurnalistul Ed Zitron, autorul unui newsletter acid despre AI, spunea în mesajul de pe 20 octombrie că Anthropic a cheltuit o mare parte din veniturile ultimilor doi ani pe serviciile Amazon Web Services, unul dintre furnizorii săi de cloud. Pentru a acoperi deficitul, compania ar fi introdus noi niveluri de abonament, crescând costurile pentru clienți săi mari, cum ar fi Cursor. Anthropic susține că aceste niveluri sunt o practică obișnuită în industrie.

Fondatorii startupurilor rămân, totuși, optimiști

Amenințarea merge, însă, dincolo de prețuri. Laboratoarele mari de AI urmăresc să atingă inteligența artificială generală (AGI), care ar face modelele capabile să îndeplinească aproape orice sarcină umană. Inclusiv să concureze direct, și chiar să depășească, aplicațiile care se bazează pe ele. Deocamdată, poate fi loc pe piață pentru toată lumea. Dar semnele sunt clare. În domeniul programării, unde aplicațiile AI generative au prins cel mai repede, Anthropic și OpenAI au lansat deja instrumente de codare care rivalizează cu Cursor.

Fondatorii startupurilor rămân, totuși, remarcabil de optimiști, comentează sursa citată. Cei mai mulți dintre ei cred că balanța puterii va rămâne, pentru viitorul apropiat, în favoarea lor. Mulți sunt sceptici față de ideea de AGI – chiar dacă o spun doar pe șoptite. Un astfel de analist le-a cerut celor de la The Economist să nu-i fie publicat numele, ca să nu fie exclus din scena tech din San Francisco. Ei susțin că, mai degrabă decât o inteligență generală, afacerile au nevoie de inteligență artificială specializată. Adică modele AI dedicate unui domeniu anume, precum dreptul sau medicina. Acolo speră să își păstreze avantajul competitiv.

Modelele mari sunt doar vârful icebergului: sub el se află multe startup-uri

Compania Sierra, care creează „agenți” AI pentru servicii clienți, descrie această dinamică printr-o imagine: vârful unui aisberg reprezintă piața deservită de modelele mari de limbaj, iar dedesubt se află un vast teritoriu de procese complexe, specifice fiecărei industrii. Această zonă specializată oferă provocări și oportunități mult mai mari.

„Valoarea reală se ascunde în cele mai plictisitoare și mai lente procese din spatele unei companii”, spune Bret Taylor, cofondatorul Sierra și totodată președinte al consiliului OpenAI.

Pentru a se consolida, dezvoltatorii de aplicații experimentează noi modele de venit. Ei recunosc că, spre deosebire de valurile anterioare ale software-ului, cu cât cresc mai mult și folosesc mai intens LLM-uri, cu atât costurile marginale devin mai mari. Soluția: să combine mai multe modele, inclusiv unele open-source, pentru a trimite cererile simple către opțiunea cea mai ieftină. Sau să taxeze clienții în funcție de rezultate, nu de volum. Harvey, de exemplu, poate folosi cele mai mari modele, deoarece firmele de avocatură plătesc pentru acuratețe absolută.

Specializarea le poate limita extinderea dincolo de un domeniu specific

Aceste aplicații acumulează permanent date specializate, care le îmbunătățesc performanța. E cam la fel cu modul în care mașinile autonome devin mai sigure cu fiecare kilometru parcurs. Acest lucru le face mai „lipicioase” pentru clienți, creând un avantaj competitiv greu de depășit pentru laboratoare.

Cursor, de pildă, își actualizează propriul LLM la fiecare două ore, bazându-se pe date în timp real, pentru a oferi o experiență de programare superioară. Harvey privește dincolo de sarcinile banale, precum redactarea automată de acorduri de confidențialitate, și vizează provocări complexe — cum ar fi coordonarea mai multor firme într-o mega-fuziune.

Diferențele dintre LLM-uri sunt tot mai mici

Startupurile au și dezavantaje. Specializarea le poate limita extinderea dincolo de domeniul lor specific, restrângând piața potențială. În plus, fiind mai mici, le va fi greu să concureze în războiul scump pentru talente AI. Laboratoarele mari au, la rândul lor, o problemă, comentează The Economist: diferențele dintre ele sunt tot mai mici, iar companiile software pot comuta ușor de la un furnizor de LLM la altul. Potrivit unui raport recent al HSBC, până în 2030 furnizorii de modele vor deține doar 30% din piața globală de 1,3 trilioane dolari a serviciilor IT bazate pe AI. Restul va merge către dezvoltatorii de software care folosesc aceste modele.

Așa arată sindromul Cronos. În mitologia greacă, Zeus, fiul cel mai mic al titanului Cronos, a supraviețuit și și-a salvat frații. După o lungă bătălie, tatăl lor a fost aruncat în lumea de jos. Nu știm prea sigur dacă același destin îi așteaptă pe OpenAI și Anthropic. Dar nici dominația lor nu este chiar garantată, mai scrie The Economist.

Ultimele articole
Un ziar local norvegian a descifrat codul AI și îl folosește în favoarea sa
16:28 Un ziar local norvegian a descifrat codul AI și îl folosește în favoarea sa
ANALIZĂ
Țările cu cea mai bună reputație în 2025. Cum a ajuns România să se claseze înaintea SUA
14:48 Țările cu cea mai bună reputație în 2025. Cum a ajuns România să se claseze înaintea SUA
BNR lansează prima monedă colorată a României, dedicată lui Lucian Blaga
13:14 BNR lansează prima monedă colorată a României, dedicată lui Lucian Blaga
Producătorul macaralei folosită în jaful de la Luvru își face reclamă cu imagini din fața muzeului
13:03 Producătorul macaralei folosită în jaful de la Luvru își face reclamă cu imagini din fața muzeului
Un fost palat otoman găzduiește acum turiști bogați: 52.000 $ pentru o singură noapte
11:19 Un fost palat otoman găzduiește acum turiști bogați: 52.000 $ pentru o singură noapte
Alte articole importante
Un ziar local norvegian a descifrat codul AI și îl folosește în favoarea sa
Analize-previziuni
16:28
Un ziar local norvegian a descifrat codul AI și îl folosește în favoarea sa
Un ziar local din Norvegia a reușit ceea ce multe redacții mari încă încearcă: a descifrat codul AI. În loc să se teamă de noile tehnologii, echipa editorială le-a transformat într-un instrument util. Redacția folosește acum inteligența artificială pentru a optimiza fluxul de știri, a genera conținut rapid și a economisi resurse. Cazul a atras […]
ANALIZĂ
Țările cu cea mai bună reputație în 2025. Cum a ajuns România să se claseze înaintea SUA
Analize-previziuni
14:48
Țările cu cea mai bună reputație în 2025. Cum a ajuns România să se claseze înaintea SUA
Clasamentul țărilor cu cea mai bună reputație în 2025 reflectă modul în care statele sunt percepute la nivel global, în funcție de încredere, respect și admirație. Reputația globală devine tot mai relevantă pentru investiții, turism și relații internaționale. Reputația țărilor în 2025 a fost analizată de Reputation Lab, care a evaluat cele mai importante 60 […]
BNR lansează prima monedă colorată a României, dedicată lui Lucian Blaga
Bănci-Asigurări-IFN
13:14
BNR lansează prima monedă colorată a României, dedicată lui Lucian Blaga
Banca Națională a României a emis prima monedă colorată, dedicată filosofului și scriitorului Lucian Blaga, la 130 de ani de la nașterea sa. Moneda are valoare nominală de 1 leu, este emisă într-un tiraj limitat de 5.000 de exemplare și are un preț de vânzare de 260 de lei. Prima monedă colorată din istoria României […]
Producătorul macaralei folosită în jaful de la Luvru își face reclamă cu imagini din fața muzeului
Economie mondială
13:03
Producătorul macaralei folosită în jaful de la Luvru își face reclamă cu imagini din fața muzeului
Pe măsură ce poliția franceză, oficialii guvernamentali și conducerea muzeului încearcă să înțeleagă jaful de la Luvru, o companie germană a profitat de ocazie. Firma Böcker, producătoarea liftului folosit aparent în jaful de la muzeu, a postat pe rețelele sociale poze cu produsele sale direct de la „locul faptei”, pentru a arăta că nu există […]
Un fost palat otoman găzduiește acum turiști bogați: 52.000 $ pentru o singură noapte
Macroeconomie
11:19
Un fost palat otoman găzduiește acum turiști bogați: 52.000 $ pentru o singură noapte
Pe malurile Bosforului, fostul palat otoman Çırağan Palace Kempinski din Istanbul a devenit un simbol al luxului absolut. Cu o suită de 52.000 de dolari pe noapte, hotelul atrage milionari, șefi de stat și vedete internaționale din toate colţurile lumii. De la palat otoman la destinația miliardarilor Çırağan Palace Kempinski este singurul palat imperial otoman […]
De ce nu pot pleca angajaţii din companiile de top, printr-o simplă demisie
Companii
09:38
De ce nu pot pleca angajaţii din companiile de top, printr-o simplă demisie
Boomul inteligenței artificiale a adus profituri uriașe pentru producătorii de cipuri. Angajații din companiile de top precum Nvidia, AMD sau Broadcom primesc pachete de acțiuni de milioane. Însă condiția este ca aceștia ar trebui să rămână ani întregi în companie. „Cătușele de aur” care blochează angajații din companiile de top Odată cu explozia cererii pentru […]