Stomatologia viitorului: Dinții crescuți în laborator ar putea înlocui plombele și implanturile

Stomatologia intră într-o nouă eră, după ce cercetătorii de la King’s College London au reușit să crească dinți din celule vii, direct în laborator. Această descoperire promite să transforme stomatologia, aducând tratamente care ar putea elimina plombele, coroanele și implanturile tradiționale. În viitor, regenerarea dentară autentică, cu dinți naturali crescuți din celulele proprii ale pacientului, ar putea deveni noul standard pentru un zâmbet sănătos și complet natural.

Pentru milioane de oameni, vizitele la stomatolog rămân o experiență de temut, fie din cauza durerii, fie a costurilor ridicate implicate de plombe, tratamente de canal sau implanturi dentare. Dar ce-ar fi dacă, în loc să reparăm sau să înlocuim dinții cu materiale artificiale, corpul nostru ar putea să-și crească, pur și simplu, un dinte nou?
Cercetătorii de la King’s College London au făcut recent un pas important către această realitate, reușind să creeze în laborator structuri dentare din celule vii. Descoperirea, la care s-a lucrat peste un deceniu, a stârnit un val de entuziasm în comunitatea științifică, arată ndtv.com.

Cum a fost posibilă creșterea dinților în laborator

Echipa britanică a reușit să producă organoizi dentari – structuri miniaturale ce reproduc formarea unui dinte uman – folosind două tipuri de celule prelevate din embrioni de șoarece, cultivate într-un hidrogel bioinginerit. Hidrogelul a fost conceput special pentru a imita mediul natural din organism și a ghida celulele să evolueze într-un ritm lent, natural, nu forțat.
Acest hidrogel bioortogonal a funcționat ca o matriță inteligentă, eliberând semnale biologice în mod gradual, astfel încât celulele să se organizeze și să formeze o structură tridimensională asemănătoare unui dinte real, cu toate straturile și țesuturile specifice.
Nu este vorba despre simple agregate de celule, ci despre structuri cu o organizare comparabilă cu cea a dinților naturali, un progres remarcabil după mulți ani de încercări.

Danemarca, în prima linie a războiului digital: Cum încearcă statul nordic să se desprindă de Silicon Valley

08:09

Dublă povară fiscală în 2026: unele companii vor plăti simultan impozit pe profit, ICAS și taxa pe afiliați

21:59

De ce nu ne pot crește dinții la loc, ca la rechini?

Majoritatea oamenilor au doar două seturi de dinți pe parcursul vieții: cei de lapte și cei permanenți. După pierderea dinților de adult, opțiunile actuale sunt limitate la proteze, punți sau implanturi. În schimb, unele animale, precum rechinii sau elefanții, pot regenera dinți de zeci sau chiar mii de ori în viață. Cheia acestui proces stă în existența unor celule stem speciale și a unor gene care rămân active de-a lungul vieții, mecanism pierdut la oameni după copilărie.

Cercetătorii au combinat celule mezenchimale, implicate în formarea oaselor și țesutului conjunctiv, cu celule epiteliale, care acoperă suprafețele corpului, introducându-le într-un matrix special de hidrogel. Acest mediu a permis celulelor să colaboreze și să urmeze pașii formațiunii unui dinte, rezultând o structură 3D ce reproduce fidel etapele timpurii ale dezvoltării dentare.
Elementul cheie a fost ritmul lent de dezvoltare, care a permis celulelor să construiască structura complexă a unui dinte, fără a fi copleșite de semnale chimice accelerate.

Ce înseamnă această descoperire pentru viitorul stomatologiei

Un dinte crescut din propriile celule ale pacientului ar putea să se integreze complet în osul maxilar, eliminând riscul de respingere sau disconfortul asociat implanturilor convenționale. În plus, spre deosebire de plombe sau coroane, care se pot deteriora sau infecta în timp, un dinte natural ar putea avea o durată de viață comparabilă cu a unuia sănătos.
Regenerarea dentară ar putea preveni și pierderea de os asociată extracțiilor, păstrând sănătatea maxilarului pe termen lung.

Cercetătorii explorează două direcții principale de aplicare: fie creșterea completă a dintelui în laborator, urmată de implantarea acestuia, fie implantarea directă a celulelor precursoare în maxilar, pentru ca dintele să se dezvolte local. Fiecare abordare are avantaje și provocări, de la controlul dezvoltării la integrarea cu țesuturile naturale.

Obstacole și provocări înaintea aplicării clinice

Deocamdată, experimentul a folosit celule de șoarece, iar reproducerea rezultatelor cu celule umane este esențială pentru pasul următor. Siguranța procedurii trebuie demonstrată pe termen lung, pentru a elimina riscul de reacții imune sau de dezvoltare necontrolată a țesuturilor. Orice tratament de acest fel trebuie să treacă prin rigorile testărilor clinice și ale reglementărilor medicale, un proces care ar putea dura ani de zile.

Această reușită nu este un caz izolat, ci face parte dintr-un val de inovații din medicina regenerativă. Progresele includ imprimarea 3D de organe, terapiile cu celule stem pentru refacerea smalțului dentar sau regenerarea foliculilor de păr cu tehnologii similare hidrogelului folosit pentru dinți. Chirurgia orală utilizează deja grefe osoase și structuri artificiale pentru reconstruirea gingiilor și a maxilarului.

Dinții crescuți în laborator nu mai sunt doar o speranță. După ani de încercări, cercetătorii reușesc să descifreze pas cu pas rețeta regenerării dentare autentice. Deocamdată, ne bazăm încă pe plombe și implanturi, dar, în viitorul apropiat, o vizită la dentist ar putea însemna să primești un dinte crescut din celulele tale, complet natural și perfect adaptat. Este, fără îndoială, un viitor pentru care merită să zâmbim cu încredere.