Studiu BNR: Fără PNRR, economia României ar fi crescut semnificativ mai lent între 2022 și 2024

Creșterea economică a României din perioada 2022–2024 ar fi fost cu până la 1,2 puncte procentuale mai mică în absența Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit unui studiu publicat de Banca Națională a României. Concluzia apare în Caiete de studii nr. 66, intitulat „Fondurile europene și investițiile publice în România: implicații ale încheierii PNRR asupra creșterii economice”, document care analizează impactul fondurilor europene asupra evoluției PIB-ului și perspectivele macroeconomice după finalizarea acestui program.

Autorii arată că atât fondurile PNRR, cât și cele alocate prin cadrul financiar multianual standard al Uniunii Europene au jucat un rol esențial în atenuarea efectelor economice ale pandemiei COVID-19 și în susținerea procesului de redresare. Analiza BNR se bazează pe modele empirice care evaluează relația dintre absorbția fondurilor europene și dinamica economică.

Impactul fondurilor europene asupra creșterii PIB

Potrivit studiului, o creștere cu 1 punct procentual din PIB a fondurilor structurale și de coeziune este asociată, în medie, cu un impact contemporan de aproximativ 0,5 puncte procentuale asupra creșterii PIB. La acest efect imediat se adaugă și efecte ulterioare de antrenare, care se manifestă în anii următori prin investiții, creșterea productivității și stimularea cererii agregate.

Creditele pentru locuințe devin mai accesibile în Europa, iar Bucureștiul urcă spectaculos în clasament

14:33

Gazul, soluție sau capcană? Raportul care critică marile proiecte energetice ale României

12:49

Autorii subliniază însă că eficiența fondurilor europene depinde în mod semnificativ de calitatea cadrului instituțional. În economiile cu instituții slabe, impactul pozitiv al fondurilor este limitat, în timp ce îmbunătățirea guvernanței și a capacității administrative amplifică semnificativ efectele asupra creșterii economice, în linie cu literatura de specialitate.

PNRR, evaluat printr-un scenariu contrafactual

În cazul României, analiza a inclus construirea unei serii contrafactuale a PIB, pentru a evalua evoluția economiei în lipsa PNRR. Rezultatele indică faptul că, fără cheltuirea fondurilor echivalente cu aproximativ 1,6% din PIB în perioada 2022–2024, creșterea economică ar fi fost mai redusă cu până la 1,2 puncte procentuale.

Studiul plasează aceste rezultate în contextul crizei sanitare globale, care a amplificat vulnerabilitățile economice existente și a generat efecte socio-economice semnificative. În acest cadru, lansarea programului Next Generation EU de către Comisia Europeană, având ca pilon central Mecanismul de Redresare și Reziliență, a fost concepută ca un răspuns la necesitatea consolidării capacității de reacție a economiilor europene la șocuri majore.

Întârzieri în implementare și renegocierea PNRR

Autorii evidențiază că implementarea PNRR a fost afectată de întârzieri, generate de suprapunerea cu șocuri adverse majore, precum creșterile generalizate de prețuri cauzate de perturbările lanțurilor globale de aprovizionare și de războiul din Ucraina. La acestea s-au adăugat limitările legate de capacitatea administrativă de implementare.

În cazul României, aceste dificultăți s-au reflectat într-o dinamică lentă a investițiilor și reformelor, întârzieri în transmiterea cererilor de plată și, ulterior, în renegocierea PNRR. Având în vedere încheierea programului în august 2026, revizuirea a implicat inclusiv reducerea componentei de împrumuturi cu aproximativ 2% din PIB. Cu toate acestea, în termeni de fonduri efectiv cheltuite, România se situa la finalul anului 2024 ușor peste nivelul altor economii din regiune, precum Polonia, Ungaria sau Cehia.

Riscuri macroeconomice după finalizarea PNRR

Lucrarea analizează și perspectivele macroeconomice asociate încheierii PNRR după 2026. Pe de o parte, experiența cadrelor financiare multianuale anterioare indică riscul unui impact negativ asupra creșterii economice, prin comprimarea investițiilor totale, în condițiile în care sectorul privat are o capacitate limitată de compensare, iar spațiul fiscal al sectorului public este restrâns.

Pe de altă parte, autorii estimează că șocul finalizării PNRR ar putea fi parțial atenuat de persistența efectelor proiectelor deja implementate, de impactul reformelor structurale incluse în program și de demararea unor programe investiționale alternative, precum SAFE. În scenariul absorbției integrale a fondurilor SAFE, impactul cumulat asupra creșterii economice ar putea ajunge la 1,4–3,5 puncte procentuale până în 2030, însă aceste estimări sunt tratate cu prudență, din cauza incertitudinilor legate de alocări, condiționalități și calendarul de implementare pentru România.

Gradul de absorbție și implicațiile pentru 2026

Potrivit studiului, până la sfârșitul lunii noiembrie 2025, România a atras aproximativ jumătate din alocarea renegociată a PNRR, în valoare de 21,4 miliarde de euro. În ipoteza absorbției integrale a fondurilor rămase până în 2026, echivalente cu 2,7% din PIB, impactul asupra creșterii economice din anul 2026 ar putea depăși 1 punct procentual din PIB, având în vedere multiplicatorii estimați.

Autorii avertizează însă că neatragerea fondurilor ar putea conduce fie la suspendarea sau amânarea proiectelor de investiții până la identificarea unor surse alternative de finanțare, fie la realizarea acestora din surse bugetare proprii, cu impact direct asupra deficitului bugetar.