Rubla rusească uimește piețele financiare devenind cea mai performantă monedă la nivel mondial în acest an.
Într-un context geopolitic fragil, marcat de conflictul prelungit dintre Ucraina și Rusia, de volatilitatea prețurilor la petrol și de sancțiuni economice stricte, moneda Rusiei înregistrează cea mai mare creștere din lume.
Potrivit datelor publicate de Bank of America, rubla rusească a înregistrat cea mai puternică creștere din lume în 2025, de peste 40% de la începutul anului. Astfel, moneda Rusiei contrazice orice așteptări ale analiștilor și devansează monede ale marilor economii emergente.
Această revenire spectaculoasă vine doi ani de depreciere continuă și reflectă o serie de măsuri monetare și fiscale agresive adoptate de autoritățile de la Moscova. Deși rubla nu beneficiază de un val de încredere din partea investitorilor internaționali, care sunt în continuare reținuți din cauza riscului geopolitic, controlul strict al capitalului, dobânzile cheie extrem de ridicate (menținute la 21%) și cerințele impuse exportatorilor privind conversia veniturilor valutare au reconfigurat dinamica de pe piața valutară internă.
Într-o economie parțial decuplată de fluxurile internaționale, Rusia a restrâns masa monetară aflată în circulație și a limitat drastic accesul la credite. Potrivit economistului Steve Hanke, după ce masa monetară crescuse cu 23,9% în august 2023, în acest an, aceasta a început să se contracte într-un ritm anual de -1,2%, sprijinind moneda națională, după cum relatează CNBC.
Totodată, Banca Centrală a Rusiei a beneficiat indirect și de slăbiciunea temporară a dolarului american, în contextul unei politici monetare mai prudente adoptate de Federal Reserve. Astfel, rubla a profitat de fereastra de oportunitate creată de piețele globale în tranziție.
Conform datelor oficiale, între ianuarie și aprilie 2025, marile companii exportatoare din Rusia au fost obligate să vândă valută în valoare de 42,5 de miliarde de dolari, o creștere de 6% față de finalul anului trecut. Această conversie forțată către ruble a redus presiunea pe cursul de schimb și a diminuat nevoia de valută străină, mai ales într-un context în care importurile au fost restrânse de dobânzile mari și de accesul limitat la finanțare externă.
Speranțele privind o posibilă detensionare a conflictului, amplificate după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, au influențat pozitiv sentimentul investitorilor, atrăgând capital speculativ către active exprimate în ruble. Totuși, analiștii avertizează că această apreciere ar putea fi una temporară.
În același timp, mulți economiști cred că rubla se apropie de un vârf artificial și că presiunile pe termen mediu pot duce la o corecție. O eventuală scădere continuă a prețului petrolului, principala sursă de venit din export, ar reduce fluxurile valutare, iar o pace negociată ar putea forța autoritățile ruse să relaxeze controalele de capital, ceea ce ar slăbi semnificativ moneda.
„Dacă se ajunge la un armistițiu, este probabil ca rubla să se deprecieze brusc, în condițiile în care măsurile administrative ar fi înlocuite de piețele libere”, a explicat Brendan McKenna, analist valutar la Wells Fargo. „Banca centrală a optat pentru menținerea ratelor relativ ridicate, controalele de capital și alte restricții valutare s-au înăsprit puțin și [au existat] unele progrese sau încercări de progres în găsirea unei păci între Rusia și Ucraina”, a mai precizat el.
Pe termen scurt, performanța rublei rusești rămâne una remarcabilă, însă sustenabilitatea acestei traiectorii depinde în mod esențial de contextul geopolitic, de prețul petrolului și de deciziile viitoare ale Băncii Centrale a Rusiei.