Dacă ai fost atent la orele de fizică, îți amintești, poate, cea de-a treia lege a egodinamicii: când două ego-uri de masă comparabilă intră pe aceeași orbită, sistemul devine instabil și, inevitabil, totul se încheie cu o uriașă explozie. Și, desigur, posibil și cu niște tweeturi dezgustătoare. Această lege a „fizicii politice” pare să se confirme din plin în spectacolul grotesc al despărțirii dintre Donald Trump și Elon Musk, scriu editorialiștii The Guardian. Trump vs Musk. După ani în care au orbitat periculos de aproape unul de celălalt, bromance-ul dintre cei doi s-a prăbușit zgomotos, spectaculos, grandios. Și sincer, pentru o clipă, între știri deprimante și crize globale, „e reconfortant să vezi doi dintre cei mai detestabili oameni de pe planetă” – spune The Guardian -, care se lansează într-o tentativă epocală de a se devora reciproc.
Dar haideți să punem râsul în stand-by și să revedem contextul: Musk a cheltuit 277 de milioane de dolari pentru a-l ajuta pe Trump să fie reales. Dacă asta s-ar fi întâmplat într-o altă țară, am fi vorbit de corupție, iar SUA ar fi considerat oportună o „intervenție pentru reinstaurarea democrației”. Dar, pentru că e vorba chiar de SUA, totul a fost „business as usual”.
După ce a dat quid-ul, Musk a primit și quo-ul: acces la putere, influență în administrație. Pentru că tot era acolo, probabil că nu este tocmai întâmplător că exact agențiile care reglementau afacerile sale au fost slăbite sistematic, totul în numele eficientizării statului, comentează sursa citată. Doar că eficiența s-a lăsat prea mult așteptată, iar reputația lui Musk a început să se destrame. Totul în direct.
Ani la rând, miliardarul s-a poziționat în scena publică în rolul unui geniu vizionar, un „rocket man” rebel. Dar, odată devenit parte a establishmentului, pe măsură ce influența sa a devenit tot mai vizibilă în decizii guvernamentale, simpatia populară pentru el a început să scadă. Mai ales când mii de locuri de muncă au fost tăiate din agenții federale, în timp ce acțiunile Tesla se duceau în jos.
Trump și Musk au ajuns la cuțite
Săptămâna trecută, Musk anunța că încheie colaborarea cu administrația Trump. Inițial, părea o despărțire de formă: Trump scăpa de un personaj care devenise incomod, Musk își calma investitorii, agitând steagul independenței. Strategia perfectă de PR. Sau așa părea. Dar apoi, într-o joi după-amiază, fantoma lui Jeffrey Epstein a intrat în conversație. Pe platforma pe care Musk a cumpărat-o cu miliarde, am avut surpriza să citim:
„E timpul să arunc adevărata bombă: @realDonaldTrump e în dosarele Epstein. De asta nu au fost făcute publice. Să ai o zi bună, DJT!”
Ca să fie ceva mai clar că e vorba de o declarație „cu bătaie lungă”, a adăugat:
„Marcați această postare. Adevărul va ieși la lumină”.
Atacul este destul de interesant, mai ales că vine de la un om care are propriul istoric, cel puțin problematic, în relațiile cu femeile, care are în palmares și câteva ocazii cu care i-a acuzat pe alții de lucruri destul de serioase, printre care și acuzații nefondate de abatere sexuală – cum a fost episodul cu salvatorul britanic din Thailanda, pe care Musk l-a numit „pedo guy”, fără vreo justificare.
Dar de data asta, chiar și pentru Musk, declarația a fost șocantă și, spun editorialiștii The Guardian, destul de imprudentă. A trecut din zona „conflictului regizat” în teritoriul „podurilor incendiate, peste care nu se mai poate trece”.
Nu s-a oprit aici: a mai afirmat că, fără intervenția sa financiară, Trump ar fi pierdut alegerile, și a sugerat că ar putea lansa propriul partid politic. Trump, la rândul lui, n-a tăcut: l-a numit pe Musk „nebun” și a amenințat că va tăia contractele guvernamentale ale companiilor sale.
Așadar, e sfârșitul marii prietenii? Poate. Sau poate este doar un episod din telenovela unor ego-uri colosale. Să nu uităm că Trump are un istoric de „împăcări spectaculoase” cu foștii săi inamici. Marco Rubio, poreclit „Little Marco”, îl acuza în 2016 pe Trump că e un escroc cu probleme urinare. Trump, la rândul său, îl făcea praf: „cel mai transpirat om pe care l-am văzut vreodată”. Astăzi, Rubio e secretar de stat și aliat de nădejde al președintelui.
Sau poate că o femeie simplă nu poate înțelege complexitatea testosteronică a acestei relații. Un comentator conservator chiar a explicat:
„Unii dintre voi nu pot înțelege doi bărbați cu nivel agentic ridicat, care se confruntă direct. Asta e comunicare falocentrică, nu ginocentrică”.
Poate. Dar până una-alta, e un spectacol pe care nu-l putem rata. Ne bucurăm de drama aceasta, poate pentru că e una dintre puținele momente când giganții influenței se autodistrug sub privirile noastre.
Poate doar Kanye West – pardon, Ye – nu e încântat. Joi a scris pe X (fostul Twitter):
„Brooooos, please noooo… Vă iubim pe amândoi!”
Cum ar spune și Musk: bet you did Nazi that coming.