Datele Eurostat arată că românii sunt printre cei mai harnici europeni! Surpriza vine din țările cu cele mai puține ore muncite

Un raport Eurostat arată că românii și vecinii lor est-europeni petrec cele mai multe ore la serviciu, în timp ce angajații din Germania și Belgia se bucură de cele mai scurte săptămâni de muncă. Diferențele culturale și economice, dar și experimentul săptămânii de patru zile, conturează un tablou fascinant despre cum e definită munca în Europa de azi.

Cine muncește cel mai mult și cine se bucură de mai mult timp liber? Datele Eurostat arată că românii sunt printre cei mai harnici din Europa

În Europa, ritmul de lucru al angajaților variază mult de la o țară la alta. Datele recente publicate de Eurostat arată clar aceste diferențe și conturează un peisaj surprinzător: în timp ce unele națiuni par să nu iasă niciodată din birouri, altele au învățat deja cum să echilibreze mai bine viața profesională și timpul liber.

Liderii în „muncă pe brânci” sunt grecii, care muncesc, în medie, aproape 40 de ore pe săptămână. Nu departe de ei sunt bulgarii, polonezii și românii, aceștia din urmă atingând o medie de circa 39 de ore lucrate săptămânal. La polul opus, belgienii și germanii par să se fi specializat în obținerea unui echilibru de invidiat: în Belgia, media săptămânală de lucru este de 34,5 ore, iar în Germania de doar 33,9 ore, una dintre cele mai mici din Europa.

Premieră economică în Cuba: comerțul privat depășește statul în retail

22:10

Lovitură de proporții pentru imperiul Kering: vânzările Gucci s-au prăbușit cu 25%

21:28

Dacă ieșim din granițele Uniunii, lucrurile devin și mai interesante: în Turcia, angajații petrec la muncă aproximativ 43 de ore săptămânal, iar în Serbia 41 de ore.

Unde se muncește cel mai mult: topul sectoarelor cu program de lucru intens

Raportul Eurostat oferă și un alt unghi interesant: topul sectoarelor de activitate cu cele mai lungi și cele mai scurte săptămâni de lucru. În fruntea listei sunt domeniile unde efortul fizic și cerințele zilnice sunt uriașe: agricultura, mineritul și construcțiile. Aici, muncitorii lucrează, în medie, între 39 și 41 de ore pe săptămână, confirmând reputația acestor meserii de a „stoarce” fiecare strop de energie din angajați.

La capătul opus, cei care predau și sprijină comunitatea par să aibă un program mult mai blând: profesorii au o medie de aproximativ 32 de ore lucrate săptămânal, iar angajații din arte și asistență socială se învârt în jurul a 32,9-33,4 ore. Aceste diferențe sunt rezultatul adaptărilor specifice ale fiecărui sector, dar și al politicilor care țin cont de importanța echilibrului psihologic și a creativității.

Săptămâna de patru zile: între promisiuni și realitate

În paralel cu aceste date, ideea unei săptămâni de lucru mai scurte – de patru zile – a câștigat popularitate în multe țări europene. Proiecte-pilot au fost lansate în Marea Britanie, Germania, Portugalia, Islanda, Franța și Spania, generând un val de optimism, dar și provocări. În 2022, Belgia a făcut pasul curajos și a adoptat legislația pentru săptămâna de patru zile. Există însă un „dar”: numărul total de ore lucrate nu scade, ci doar se redistribuie pe mai puține zile.

În ciuda acestor inițiative, nicio țară din UE nu a implementat oficial un program național de patru zile cu reducerea efectivă a timpului total de muncă. Feedback-ul din proiectele pilot este amestecat: deși s-au raportat beneficii evidente, cum ar fi productivitatea crescută și o viață personală mai echilibrată, mulți angajatori și angajați rămân sceptici. Adevărata provocare pare a fi adaptarea structurală a pieței muncii la un astfel de model, o misiune complexă pentru orice guvern.