Țara care a devenit prea bogată ca să îi meargă bine și nu are ce face cu banii

Norvegia se pregătește pentru alegeri parlamentare, iar întrebarea dacă țara a devenit „prea bogată” domină dezbaterea publică.

Titlul unui bestseller local reflectă această temă. Țara este cel mai mare producător de petrol și gaze din Europa de Vest. De asemenea, găzduiește cel mai mare fond suveran din lume, scrie FT.

Exemple de cheltuieli publice extravagante

Recent, investiții controversate au atras atenția: un tunel de 1.700 de metri pentru nave, estimat la 700 milioane de dolari, o renovare parțială a parlamentului din Oslo care a depășit bugetul de șase ori și peste 400 milioane de dolari cheltuiți pe o platformă IT defectuoasă pentru un serviciu regional de sănătate.

România se afirmă la Paris. Progresele, recunoscute la Săptămâna Financiară OECD

22:23

Vacanțele de lux ale Generației Z: realitate sau iluzie?

22:02

Criticii susțin că problemele Norvegiei, deși sunt specifice unei economii dezvoltate, au rădăcini mai adânci. Fostul șef al fondului suveran de 2 trilioane de dolari a spus că Norvegia s-a transformat dintr-o „națiune petrolieră într-o națiune a fondului petrolier”.

Declarațiile populiste ale lui Sylvi Listhaug

Sylvi Listhaug, liderul partidului populist Progres, aflat pe locul secund și care ar putea deveni principala formațiune de dreapta, a declarat că Norvegia „aruncă mai mulți bani asupra problemelor”. Ea a adăugat:

„Există ceva greșit în modul în care conducem Norway Inc.”

Listhaug a subliniat că țara cheltuiește sume uriașe. Aceasta are unul dintre cele mai ridicate niveluri de impozitare din OECD. Totuși, serviciile oferite nu sunt mai bune decât în Danemarca, Suedia sau Finlanda.

Alegerile și influența comentariilor politice

Comentariile lui Listhaug au și un rol electoral, într-o cursă foarte strânsă. Blocul de centru-stânga menține un ușor avantaj în sondaje. Totul depinde de ce partide mici vor depăși pragul de 4% pentru a obține reprezentare suplimentară.

Țara prea bogată cu școli depășite de țări sărace

Analiza școlilor și a sistemului de sănătate arată că critica este justificată. Școlile norvegiene sunt depășite de țări mai sărace, cum ar fi Estonia. De asemenea, sistemul de sănătate are probleme, deși nu este în criză. Johannes Bergh, director de cercetare politică la Institutul Norvegian de Cercetare Socială, spune:

„Cartea a atins un punct sensibil și rezonează cu oamenii. Cred că există prea multă birocrație, nu rezolvăm problemele eficient, iar proiectele publice au depășit bugetele.”

Fondul suveran și impactul său economic

Directorii de companii norvegiene avertizează că accesul la fondul petrolier poate crea confort excesiv:

„Orice groapă în care intrăm, putem folosi fondul pentru a ne scoate. Mă tem că creează comoditate și ne face mai leneși.”

Fondul a convertit veniturile din petrol în active financiare de peste 2 trilioane de dolari, mult peste estimările inițiale.

Economiștii spun că Norvegia a evitat „boala olandeză”, dar există temeri că se dezvoltă o „boală norvegiană” prin retrageri tot mai mari din fond anual.

În 2025, retragerile au ajuns la 542 miliarde NOK (54 miliarde dolari), reprezentând aproximativ un sfert din bugetul guvernamental. Suma a permis și majorarea contribuțiilor către Ucraina fără a reduce cheltuielile sau a crește taxele.

Productivitate și provocări sociale

Cheltuielile pentru sănătate și dizabilitate sunt cele mai mari din OECD, de patru ori peste media grupului. Rata abandonului școlar este mult peste media europeană, iar creșterea productivității a încetinit.

Jens Stoltenberg, fost șef NATO și actual ministru de finanțe, spune că până acum un deceniu Norvegia compensa prin participarea ridicată a forței de muncă. Acum, țări precum Suedia și Olanda au depășit Norvegia, iar productivitatea stagnează, fiind „o provocare majoră și o îngrijorare reală”.

El adaugă: „Există întotdeauna riscul să devenim prea confortabili și să credem că fondul de pensii ne va salva. Nu este cazul.”

Perspectiva opoziției

Erna Solberg, liderul conservator, concurează cu Listhaug pentru postul de prim-ministru. Ea susține că Norvegia poate avea viața „mai ușoară” datorită fondului petrolier. Dar se confruntă cu aceleași provocări de competitivitate ca alte țări europene.

„Simțul urgenței este mai redus, pentru că putem folosi veniturile din fond pentru a acoperi decalajul,” a declarat Solberg.

Controverse fiscale și provocări politice

Campania a fost dominată de discuțiile despre taxa pe avere, singura de acest tip din Europa. Aproximativ 500 de milionari ar fi părăsit Norvegia pentru Elveția. Partidele de opoziție cer reducerea sau eliminarea taxei. Fondul suveran a atras atenția și pentru investițiile sale în Israel. Dacă Partidul Laburist câștigă, s-ar putea confrunta cu cerințe ale partidelor mici. Acestea ar putea solicita să iasă din activele israeliene și să demite directorul fondului.

Analiza economiștilor arată că succesul fondului petrolier nu oferă rețete pentru probleme complexe, precum conflictul Israel-Palestina sau evitarea altor efecte negative ale bogăției. Johannes Bergh spune: „Nu știm ce consecințe pe termen lung vor apărea.”