Lipsa de personal din Comisia Europeană întârzie apărarea industriei UE în fața concurenței chineze. Companiile riscă să dispară înainte de finalizarea anchetelor

Comisia Europeană întâmpină dificultăți în a răspunde numărului tot mai mare de solicitări privind investigarea practicilor comerciale neloiale ale competitorilor din afara Uniunii, în special din China. Direcția responsabilă de apărarea comercială se confruntă cu o lipsă de personal, iar companiile europene reclamă că pot aștepta între un an și un an și jumătate până când plângerile lor sunt preluate, perioadă în care unele riscă să își închidă producția.

Bruxelles-ul încearcă să își consolideze capacitatea de protejare a industriei europene, însă resursele administrative nu țin pasul cu presiunea exercitată de importurile ieftine, în special cele provenite din China, potrivit unei analize publicate de Politico. Reprezentanții industriei și avocații specializați în comerț avertizează că întârzierile pot transforma o eventuală victorie într-o anchetă într-un rezultat inutil pentru companiile care nu mai reușesc să supraviețuiască până la impunerea măsurilor.

Cozi de așteptare de cel puțin un an până la un an și jumătate

Ruud Wassen, director general pentru UE al firmei de consultanță Consello, a declarat că reprezentanții industriei sunt informați despre existența unei cozi de așteptare de cel puțin un an până la un an și jumătate.

Consiliul Concurenței pregătește o nouă anchetă în sistemul bancar, mai amplă decât cea privind ROBOR. Verificările vizează Biroul de Credit

11:33

Nuclearelectrica a început manevrele de pornire a Unității 2 de la Cernavodă

11:31

Un avocat specializat în drept comercial, citat sub protecția anonimatului, a avertizat că unele companii europene ajung să falimenteze în timp ce așteaptă intervenția autorităților. Acesta a spus că întârzierile pot afecta inclusiv producția înainte ca o investigație să fie deschisă oficial.

Președintele francez Emmanuel Macron a criticat, la rândul său, viteza de reacție a instituțiilor europene. El a avertizat că, atunci când un competitor chinez poate vinde cu 20-30% mai ieftin datorită subvențiilor, o decizie favorabilă venită după doi ani poate fi prea târzie pentru producătorul european.

Procedura poate aștepta luni înainte de înregistrarea oficială a plângerii

Companiile europene care consideră că sunt afectate de dumping sau de subvenții acordate incorect concurenților din afara UE pot solicita Direcției G din cadrul Direcției Generale Comerț a Comisiei Europene deschiderea unei investigații.

Regulile europene prevăd un termen de 45 de zile pentru ca Bruxelles-ul să decidă dacă deschide o anchetă după depunerea oficială a unei plângeri. Avocații citați de POLITICO susțin însă că, în practică, Comisia le-ar cere unor companii să amâne depunerea formală, în timp ce funcționarii desfășoară activități pregătitoare care pot dura luni întregi.

În acest fel, termenul legal poate fi respectat formal, deși industria așteaptă deja ca autoritățile să înceapă analiza cazului.

După deschiderea oficială, o investigație durează de regulă aproximativ un an. În această perioadă, funcționarii pot verifica fabrici din străinătate și analizează impactul importurilor asupra producătorilor europeni. Dacă sunt constatate practici comerciale neloiale, Comisia poate impune taxe antidumping sau măsuri compensatorii.

Un exemplu recent este cazul materialului PET spunbond, utilizat în construcții, pentru care executivul european a impus taxe antidumping de până la 48,1%.

Industria chimică, printre cele mai afectate sectoare

Volumul de muncă al serviciilor europene de apărare comercială a crescut semnificativ. În 2025, Comisia a deschis 32 de investigații noi și alte 21 de revizuiri ale măsurilor existente. În raportul său anual, instituția a recunoscut că nivelul ridicat de activitate continuă să exercite presiune asupra serviciilor responsabile.

Produsele investigate sunt diverse, de la mașini de tuns iarba robotizate la pigmenți pentru vopsele. Aproximativ o treime dintre noile cazuri au vizat produse chimice, sector în care concurența importurilor chineze este deosebit de puternică.

Grupul INEOS, unul dintre marii producători europeni din industria chimică, are 20 de plângeri în așteptare, potrivit lui Steve Dossett, directorul executiv al subsidiarei specializate în PVC. Acesta a pus sub semnul întrebării dacă Direcția Generală Comerț dispune de resursele necesare pentru a soluționa sesizările într-un interval relevant pentru companiile afectate.

Și organizația AEGIS Europe, care reunește peste 24 de asociații industriale cu vânzări anuale cumulate de aproximativ 500 de miliarde de euro, a criticat insuficiența personalului și a finanțării alocate aplicării instrumentelor de apărare comercială.

Potrivit unui raport al organizației, aproximativ 140 de persoane lucrează în departamentul DG Comerț responsabil de importurile neloiale, dintre care circa 100 sunt specializate în instrumentele de apărare comercială. Prin comparație, divizia de aplicare și conformitate a Departamentului Comerțului din Statele Unite are aproximativ 440 de angajați.

AEGIS estimează că Direcția G ar avea nevoie de cel puțin 50 de angajați suplimentari. Asociația industriei chimice Cefic solicitase, în 2025, cel puțin 20 de posturi în plus.

Olof Gill, adjunctul purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat pentru POLITICO că Direcția G este cea mai mare structură din cadrul DG Comerț și că a fost consolidată recent. El a adăugat că instituția analizează noi opțiuni pentru extinderea capacității, în condițiile creșterii volumului de muncă.

Bruxelles-ul pregătește noi instrumente, dar nu are suficientă capacitate de aplicare

În paralel cu problemele de personal, Comisia Europeană pregătește un pachet de măsuri pentru consolidarea apărării comerciale, care ar urma să fie prezentat de comisarul pentru comerț, Maroš Šefčovič, la începutul lunii decembrie.

Printre propunerile discutate se află un mecanism denumit informal „comutator de oprire”, susținut de Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz. Acesta ar permite Comisiei să restricționeze accesul la piața unică atunci când o țară este considerată responsabilă de destabilizarea acesteia.

Mecanismul ar oferi Bruxelles-ului mai multă libertate de acțiune decât actualul Instrument Anti-Coerciție al UE, cunoscut drept „bazooka” comercială, inclusiv prin reducerea necesității unor consultări prealabile extinse cu guvernele statelor membre.

Totuși, dezvoltarea și aplicarea unor noi instrumente presupun resurse administrative suplimentare. Un oficial european citat sub protecția anonimatului a declarat că Direcția G nu a reușit să angajeze personal nou în 2026 și a pus sub semnul întrebării dacă extinderea arsenalului legislativ este prioritară în condițiile în care anchetatorii întâmpină deja dificultăți în gestionarea dosarelor existente, inclusiv a inspecțiilor din China și India.

Chiar dacă Bruxelles-ul ar găsi finanțarea pentru suplimentarea echipelor, capacitatea de investigare nu s-ar dubla imediat. Noii angajați ar avea nevoie de instruire și integrare, proces care poate dura.