România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro

România a primit aproximativ 108,3 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile în perioada 2007-2025 și a contribuit cu circa 35,9 miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Diferența dintre sumele atrase și contribuția națională depășește 72 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că, pentru fiecare euro virat la bugetul comunitar, România a primit aproximativ trei euro în finanțări nerambursabile, potrivit unei analize realizate de Banca Transilvania.

Bilanțul financiar este unul dintre cele mai vizibile rezultate ale integrării europene, însă efectele aderării nu se limitează la fondurile atrase. Accesul la piața unică, intrarea companiilor românești în lanțurile europene de producție, transferul de tehnologie și creșterea investițiilor au contribuit, de asemenea, la transformarea economiei în aproape două decenii. Analiza Băncii Transilvania, publicată înaintea împlinirii a 20 de ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, evidențiază atât progresele înregistrate, cât și provocările care rămân pentru următoarea etapă de dezvoltare.

România a recuperat peste 30 de puncte procentuale din decalajul față de UE

Unul dintre indicatorii utilizați pentru evaluarea convergenței economice este PIB-ul pe locuitor, ajustat la puterea de cumpărare. Potrivit datelor prezentate de Banca Transilvania, acest indicator a crescut de la aproximativ 44% din media Uniunii Europene în momentul aderării la 78% în 2025.

Bursa de Valori București a închis pe minus. Rulajul a depășit 109 milioane de lei în ședința de joi

08:30

DNSC avertizează asupra unei noi fraude online care folosește identitatea Netflix. Utilizatorii sunt atrași cu amenințarea suspendării contului

16:22

Astfel, România a recuperat în aproape două decenii peste 30 de puncte procentuale din diferența față de nivelul mediu european. Evoluția indică o apropiere semnificativă de economiile comunitare, chiar dacă nivelul de dezvoltare nu este încă uniform și persistă diferențe între regiuni.

Ritmul de creștere nu a fost constant în toate perioadele, iar beneficiile dezvoltării nu au fost distribuite în mod egal. Cu toate acestea, tendința generală indică o reducere importantă a decalajului economic față de Uniunea Europeană.

Fondurile europene au avut un rol în susținerea acestui proces, prin finanțarea proiectelor de infrastructură, agricultură, investiții în companii și dezvoltare locală. Resursele nerambursabile au oferit autorităților și mediului privat posibilitatea de a susține proiecte care ar fi fost mai dificil de finanțat exclusiv din surse interne.

Piața unică a susținut exporturile și extinderea companiilor românești

Dincolo de finanțările europene, aderarea a oferit companiilor din România acces la o piață de sute de milioane de consumatori. Apartenența la piața unică a facilitat integrarea producătorilor români în lanțurile europene de aprovizionare și producție, precum și accesul la clienți din alte state membre.

În același timp, companiile au beneficiat de oportunități pentru transferul de tehnologie și know-how, de reguli comune și de un cadru mai predictibil pentru investițiile pe termen lung.

Datele prezentate în analiză arată că România a exportat bunuri în valoare de aproximativ 96,6 miliarde de euro în 2025. Peste 71% din aceste exporturi au avut ca destinație state membre ale Uniunii Europene.

Cu alte cuvinte, mai mult de șapte din zece euro obținuți din exporturile românești de bunuri au fost legați de piața comunitară. Ponderea evidențiază importanța relațiilor comerciale cu celelalte economii europene pentru producătorii din România.

Integrarea în piața unică a oferit companiilor posibilitatea de a-și diversifica activitatea, de a atrage clienți externi și de a participa la procese economice care depășesc granițele naționale.

Antreprenorii și investițiile locale, parte a transformării economice

Banca Transilvania subliniază că dezvoltarea economiei românești nu poate fi explicată doar prin accesul la fonduri europene. Un rol important l-au avut antreprenorii care au investit, companiile care au extins activitatea și au creat locuri de muncă, dar și angajații care și-au dezvoltat competențele sau au învățat meserii noi.

Comunitățile locale au contribuit, la rândul lor, la valorificarea oportunităților oferite de apartenența la Uniunea Europeană, inclusiv prin proiecte de infrastructură și dezvoltare.

În opinia reprezentanților băncii, următoarea etapă ar trebui să fie orientată mai mult către consolidarea capitalului românesc, creșterea productivității și dezvoltarea unor companii capabile să concureze la nivel regional.

„Una dintre cele mai bune decizii personale a fost să am încredere în România”, a declarat Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania, citat în comunicatul instituției.

Acesta a apreciat că România a oferit oportunități importante celor care au investit pe termen lung, chiar dacă dezvoltarea nu a fost liniară. Pentru perioada următoare, Tetik consideră că țara poate trece la o etapă economică mai ambițioasă, bazată pe o economie mai sofisticată, mai mult capital local și antreprenori care construiesc companii regionale.

El a subliniat și rolul sistemului bancar în susținerea acestei transformări, prin finanțarea investițiilor și a companiilor care urmăresc să se extindă.

Ce urmează după aproape 20 de ani de apartenență la UE

România va marca la 1 ianuarie 2027 două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană. Bilanțul prezentat de Banca Transilvania indică un sold pozitiv de peste 72 de miliarde de euro între fondurile europene nerambursabile primite și contribuțiile la bugetul comunitar, o reducere importantă a decalajului de PIB pe locuitor față de media UE și o integrare comercială puternică în piața europeană.

Pentru următorii ani, provocarea nu va consta doar în atragerea finanțărilor europene, ci și în transformarea acestora în investiții productive, infrastructură funcțională și capacitate economică pe termen lung.

Banca Transilvania consideră că România are nevoie de mai mult capital autohton, companii cu prezență regională, productivitate mai ridicată și activități economice cu valoare adăugată mai mare.

Cu ocazia aniversării aderării, instituția lansează o serie de zece analize dedicate evoluției economiei, investițiilor, antreprenoriatului, companiilor, veniturilor și nivelului de trai. Materialele urmează să fie publicate pe blogul băncii, în secțiunea TheMacroZone.

Bilanțul celor aproape 20 de ani arată amploarea resurselor europene atrase și apropierea economică de media comunitară. Următoarea etapă depinde însă de capacitatea României de a folosi aceste avantaje pentru a dezvolta companii mai competitive, investiții cu impact durabil și o economie cu o contribuție mai mare a capitalului local.