Revoluția cuantică nu mai e o promisiune îndepărtată. Studiul publicat zilele trecute de echipa de cercetare a companiei Google a încredințat comunitățile științifice că suntem aproape de un nou salt tehnologic. Cei mai mulți estimează că noile tehnologii vor influența viața reală în câțiva ani. Pesimiștii spun că vor mai trece câteva decenii. Pentru a profita de oportunități, guvernele și companiile trebuie să acționeze acum pentru a-și asigura noile infrastructuri cuantice, spun experții.
Computerele cuantice, capabile să valorifice lumea subatomică, continuă să pară un concept îndepărtat. Această percepție persistă, deși cercetările recente, bazate pe lucrările laureaților Nobel din 2025, John Clarke, Michel Devoret și John Martinis, au schimbat radical domeniul. Computerele cuantice sunt folosite deja în cercetarea științifică, iar aplicațiile reale par tot mai aproape. Am putea să le vedem la treabă chiar înainte să fie atinse unele obiective de cercetare, cum ar fi un sistem cuantic complet corectat de erori. Estimările privind momentul în care calculul cuantic va influența viața de zi cu zi variază de la câțiva ani, la decenii.
Nu va fi o tranziție bruscă. Mai degrabă, urmează să parcurgem un continuum cuantic gradual, pe măsură ce aceste sisteme devin utile. O comparație bună este cu stadiul în care se afla inteligența artificială în 2010, când rețelele neuronale păreau interesante, dar nu în mod evident utile. Ulterior, descoperiri precum AlphaFold sau chatboturile generative au schimbat complet cursul istoriei. Tehnologia cuantică promite să rezolve probleme complexe și să dezvăluie structura sistemelor cuantice, de la molecule, la găuri negre.
Calculul cuantic devine un instrument esențial pentru cercetare după același model prin care rețelele neuronale timpurii au deschis drumul către AI-ului modern. Misha Lukin, de la Harvard, a folosit computere cuantice pentru a descoperi fenomene precum „cicatricile cuantice”, adică niște forme de ordine ascunse în haosul cuantic. Totodată, începe să se contureze avantajul cuantic real: există probleme pe care calculatoarele clasice nu le pot rezolva. Domenii precum descoperirea de medicamente și știința materialelor se vor număra, probabil, printre primele beneficiare.
Povestea a încetat să fie un simplu scenariu SF, iar rezultatele ei vor fi, curând, tangibile. Progresul hardware este semnificativ, scrie Financial Times. Procesorul cuantic construit de Google a rulat în câteva minute un algoritm pentru care cele mai rapide supercomputere clasice ar fi avut nevoie de 10 septilioane de ani. Mai laborioasă a fost etapa de corectare a erorilor „sub pragul critic” – o provocare majoră a domeniului. În colaborare cu Universitatea California, Berkeley, Google a făcut o importantă demonstrație cu primul algoritm cu avantaj cuantic verificabil, aplicabil în analiza structurii moleculare.
Matematicienii au identificat peste 70 de algoritmi, din domenii precum știința datelor, simularea și învățarea automată, ce pot oferi un salt major de viteză în calcul. Unul dintre cei mai cunoscuți, algoritmul lui Shor, ar putea sparge mare parte din criptarea care susține rețelele și comunicațiile moderne. Chiar dacă în acest moment nu este iminent un salt, progresul accelerează: în ultimul an, dimensiunea estimată a unui calculator capabil să ruleze algoritmul Shor și să decripteze RSA-2048 s-a redus de 20 de ori.
Această comprimare a orizontului temporal subliniază nevoia urgentă de tranziție către noile standarde de criptografie post-cuantică, lansate anul trecut de Institutul Național de Standarde și Tehnologie al SUA. Migrarea rapidă la aceste sisteme ar putea preveni vulnerabilități majore în securitatea cibernetică globală.
Primele aplicații reale pot apărea în următorii cinci ani, chiar înaintea sistemelor complet corectate de erori. Pentru a profita de oportunități, guvernele și companiile trebuie să acționeze acum. Guvernele au început să investească în infrastructuri cuantice — de la sisteme criogenice și electronice specializate, până la rețele compatibile cu tehnologia cuantică. Companiile trebuie să evalueze unde poate fi utilă noua tehnologie: simularea precisă a moleculelor pentru baterii auto sau optimizarea proceselor din energia de fuziune.
Pentru oameni, miza cea mai mare este în prezent una profesională. Va fi nevoie de ingineri specializați, tehnicieni și dezvoltatori de aplicații cuantice. Cei care se gândesc la carierele viitorului ar trebui să privească spre aceste domenii emergente, unde știința se transformă deja în economie.