UE redirecționează miliarde de euro din fondurile Covid-19 către proiecte de apărare, semnalizând o schimbare majoră în priorități

Executivul comunitar a informat țările membre că pot reutiliza sute de miliarde de euro din fondurile de ajutor Covid-19 pentru a finanța proiecte de apărare. Este o decizie care  semnalizează o schimbare radicală a priorităților.

Comisia Europeană a confirmat miercuri că țările membre au termen până în august 2026 pentru a îndeplini obiectivele convenite și a putea accesa până la 335 de miliarde de euro din fondurile RRF. Noutatea este că proiectele legate de apărare, inclusiv cele din cadrul programelor comune europene, precum cele de comunicații prin satelit, devin eligibile pentru finanțare.

Contextul inițial al fondurilor RRF

În 2021, Comisia Europeană a pus la dispoziția statelor membre un pachet de 650 de miliarde de euro, sub formă de împrumuturi și granturi, destinat să sprijine proiecte în domenii precum combaterea schimbărilor climatice, digitalizarea economiei și alte reforme favorabile creșterii economice. În acea perioadă de plin avânt al Pactului Verde European, prioritatea principală era protecția mediului, iar apărarea nu figura printre domeniile finanțabile, cu 37% din fonduri alocate pentru climă și 20% pentru digitalizare.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Patru ani mai târziu, cu aproape jumătate din fonduri încă nealocate, Comisia Europeană a anunțat că proiectele de apărare pot beneficia de finanțare, reflectând schimbările geopolitice recente și nevoia de consolidare a securității europene.

Mai mult, Comisia a propus ca reglementările programului european pentru industria apărării (EDIP) să includă o prevedere care să permită statelor să utilizeze fondurile de redresare pentru a contribui la fondul comun de apărare, scrie Politico.

Beneficiile și flexibilitatea noilor măsuri

Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie, a declarat că aceste opțiuni „pot ajuta Facilitatea pentru Redresare să aducă beneficii suplimentare din prioritățile europene comune, inclusiv în domeniul securității și apărării”. El a enumerat numeroase modalități prin care țările pot ajusta planurile pentru a include investiții în apărare.

Astfel, dacă un stat redirecționează fonduri susținute de RRF către programe comune de apărare, accesul la aceste fonduri este facilitat.

Presiunea timpului pentru statele membre

Pentru țările care doresc să redirecționeze fondurile, timpul este limitat. Guvernele trebuie să demonstreze că au atins țintele stabilite pentru a primi finanțarea, însă unele sunt în întârziere.

Italia și Spania, mari beneficiari ai fondurilor, au solicitat amânarea termenului limită din 2026, însă Comisia Europeană a respins ferm această propunere. Un oficial UE a explicat că o astfel de amânare ar implica extinderea posibilității Comisiei de a împrumuta bani pe piețe, ar necesita acorduri între guverne și ratificarea în 20 de parlamente, riscând blocarea întregului proces.

„Aceasta nu este doar o idee proastă, ci și extrem de costisitoare și periculoasă,” a adăugat oficialul.

Recomandările Comisiei pentru asigurarea accesului la fonduri

Comisia recomandă statelor să se asigure că investițiile planificate sunt realizabile sau, în caz contrar, să le înlocuiască cu proiecte fezabile. Printre opțiunile sugerate se numără utilizarea fondurilor pentru a injecta capital în bănci naționale de promovare sau transferul acestora către programul InvestEU.

De asemenea, țările pot ajusta ambițiile: dacă un guvern nu poate finaliza un spital, poate termina o parte din el și folosi alte fonduri europene pentru restul, sau poate extinde proiecte deja finalizate.

Situația României, Ungariei și Bulgariei

România, Ungaria și Bulgaria se confruntă cu întârzieri semnificative în implementarea planurilor de investiții. România a solicitat granturi echivalente cu 3% din PIB, dar progresul este lent.

Ungaria nu a depus încă nicio cerere de plată, iar accesul la fonduri depinde de reforme esențiale privind statul de drept, inclusiv măsuri anticorupție și întărirea independenței justiției. În caz contrar, Budapesta riscă să piardă 10,4 miliarde de euro.