UE riscă să devină „omul bolnav al lumii“ dacă întârzie reformele lui Draghi

Uniunea Europeană (UE) se află într-o cursă contra cronometru pentru implementarea reformelor economice propuse în urmă cu doi ani de fostul președinte al Băncii Centrale Europene Mario Draghi, iar întârzierea schimbărilor riscă să adâncească decalajul de competitivitate față de Statele Unite și China, susține Mike Peacock, fost redactor-șef al Reuters și fost șef al departamentului de comunicare al Băncii Angliei, într-un articol de opinie publicat de Reuters. Autorul avertizează că, în lipsa unei accelerări a reformelor, UE riscă să intre într-un declin economic și geopolitic relativ pe termen lung și să ajungă să joace un rol secundar în economia mondială. Analiza pornește de la raportul Draghi privind competitivitatea europeană și de la ritmul de implementare a recomandărilor acestuia.

UE și-a stabilit ca obiectiv sfârșitul anului 2027 pentru realizarea unor elemente-cheie ale agendei de reformă. Printre acestea se numără aprofundarea pieței unice, integrarea piețelor de capital și a sistemelor energetice, creșterea capacității de finanțare comună și reducerea situațiilor în care deciziile majore necesită unanimitatea tuturor statelor membre. Potrivit datelor citate în analiza Reuters, până în iulie doar 15,7% dintre propunerile lui Draghi fuseseră implementate integral, în timp ce aproximativ 40% fuseseră abordate doar parțial. În domeniile considerate cele mai importante pentru integrarea economică, progresul este și mai redus.

Piața unică de capital și uniunea energetică, testele majore

Una dintre principalele probleme identificate în analiză este fragmentarea piețelor europene. Crearea unei piețe unice de capital este considerată esențială pentru ca economiile disponibile în statele membre să poată fi direcționate mai eficient către companii și proiecte de investiții din Europa.

Euro urcă la un nou maxim istoric, 5,3527 lei. O parte din salt vine din evoluția monedei europene, dar presiunea de fond asupra leului rămâne

14:11

DNSC avertizează asupra unei noi fraude prin SMS: atacatorii cer plata unor presupuse datorii pentru parcare

12:18

Potrivit analizei Reuters, gospodăriile europene au economii de aproximativ 35.000 de miliarde de euro, însă aceste resurse sunt dispersate între cele 27 de state membre și o parte importantă ajunge să fie investită în afara Uniunii.

Comisia Europeană urmărește în prezent integrarea mai profundă a piețelor financiare prin Uniunea Economiilor și Investițiilor. Executivul comunitar subliniază că piețele de capital europene rămân fragmentate și că accesul mai simplu la finanțare este important în special pentru companiile care au nevoie de capital pentru investiții, digitalizare și dezvoltarea unor tehnologii cu grad ridicat de risc.

Diferența de dimensiune față de Statele Unite este semnificativă. Comisia arată că, în 2024, capitalizarea burselor europene era echivalentă cu aproximativ 73% din PIB-ul UE, față de 270% din PIB în SUA. Fragmentarea financiară limitează astfel capacitatea companiilor europene de a beneficia de economii de scară și de a atrage capital la nivel continental.

Pe partea energetică, problema este legată atât de costuri, cât și de integrarea infrastructurii. Comisia Europeană consideră că prețurile ridicate la energie afectează competitivitatea industriei și că investițiile în rețelele energetice integrate sunt necesare pentru electrificarea economiei.

Alegerile din statele membre complică agenda europeană

Calendarul politic reprezintă o altă problemă pentru reformele europene. Potrivit analizei Reuters, alegerile naționale care urmează în mai multe dintre principalele economii ale blocului comunitar pot reduce disponibilitatea guvernelor de a susține transferuri suplimentare de competențe către nivelul european.

Franța urmează să organizeze alegeri prezidențiale în aprilie 2027, iar Italia și Polonia vor avea, la rândul lor, alegeri. Între timp, Spania a anunțat pe 5 octombrie alegeri legislative anticipate pentru 29 noiembrie 2026, ceea ce adaugă un nou element de incertitudine în calendarul politic european.

În cazul Franței, analiza Reuters indică inclusiv riscul ca rezultatul alegerilor să influențeze poziția Parisului față de integrarea europeană. Partidul Adunarea Națională, asociat cu Marine Le Pen, nu mai susține ieșirea Franței din UE, însă a indicat poziții care includ reducerea contribuției franceze la bugetul comunitar și schimbări în politica energetică, precum și reintroducerea controalelor la frontiere.

În acest context, negocierea următorului buget multianual al UE, pentru perioada 2028-2034, devine una dintre mizele importante ale perioadei următoare. Instituțiile europene încearcă să avanseze cu negocierile înaintea ciclului electoral din 2027, când pozițiile guvernelor naționale ar putea deveni mai greu de conciliat.

Germania încearcă să combine investițiile cu reformele interne

Germania reprezintă un caz distinct în această ecuație. Guvernul condus de cancelarul Friedrich Merz a adoptat o agendă mai ambițioasă de investiții, după modificarea regulilor fiscale care limitează îndatorarea publică.

Printre măsuri se află creșterea cheltuielilor pentru apărare și crearea unui fond de infrastructură de 500 de miliarde de euro. Acest program este însoțit de planuri pentru modernizarea rețelei electrice și de reforme în domenii precum pensiile, fiscalitatea și piața muncii.

Problema este că o parte dintre reformele interne sunt mult mai puțin populare decât investițiile publice. Analiza Reuters menționează măsuri precum limitarea unor forme de concediu medical, combaterea abuzurilor privind ajutoarele sociale și creșterea graduală a vârstei de pensionare.

Carsten Brzeski, economist-șef la ING, a sintetizat această tensiune după rezultatele alegerilor regionale prin observația că alegătorii germani nu doresc reforme care să schimbe actualul sistem, ci preferă menținerea prezentului sau revenirea la anumite elemente ale trecutului.

În paralel, creșterea sprijinului pentru Alternativa pentru Germania (AfD) complică ecuația politică. Partidul nu are în prezent majoritatea necesară pentru a guverna și ar putea avea dificultăți în formarea unei coaliții, însă ascensiunea sa poate influența agenda partidelor tradiționale, inclusiv în ceea ce privește reformele care presupun transferuri de competențe către instituțiile europene.

Productivitatea și capitalul sunt în centrul problemei

Miza reformelor nu este doar instituțională. În spatele dezbaterii se află problema productivității și a capacității Europei de a transforma economiile disponibile în investiții productive.

Unificarea piețelor de capital ar permite companiilor să acceseze mai ușor finanțare din alte state membre, iar investitorilor le-ar oferi un univers mai larg de oportunități. Comisia Europeană consideră că integrarea financiară poate reduce costurile de finanțare și poate crește capacitatea companiilor, în special a IMM-urilor, de a atrage capital.

În paralel, simplificarea reglementărilor reprezintă o altă componentă a agendei europene de competitivitate. Comisia a recunoscut că fragmentarea normelor și barierele administrative continuă să limiteze funcționarea pieței unice și a introdus în ultimii ani mai multe inițiative pentru simplificarea cadrului legislativ.

Raportul Draghi din 2024 a pus în centrul strategiei europene trei direcții: reducerea decalajului de inovare față de SUA și China, combinarea decarbonizării cu competitivitatea industrială și reducerea dependențelor strategice ale Europei. Comisia Europeană a transformat ulterior o parte dintre aceste direcții în politici privind industria, energia, inteligența artificială, piețele de capital și materiile prime critice.

Inteligența artificială pune presiune suplimentară pe Europa

Unul dintre cele mai importante domenii în care întârzierea investițiilor poate avea consecințe economice este inteligența artificială.

Analiza Reuters citează estimări potrivit cărora adoptarea rapidă a AI ar putea majora productivitatea UE cu până la 4% într-un deceniu. Însă dezvoltarea infrastructurii necesare, în special a centrelor de date, depinde de disponibilitatea energiei electrice la costuri competitive și de capacitatea rețelelor europene de a transporta electricitatea peste frontiere.

Aceasta leagă direct două dintre reformele aflate pe agenda europeană: tranziția energetică și competitivitatea tehnologică.

Dacă energia rămâne scumpă și piețele naționale rămân insuficient conectate, investițiile în infrastructura digitală pot deveni mai puțin atractive. În schimb, o piață energetică mai integrată poate susține electrificarea și investițiile în infrastructură digitală, inclusiv în centre de date.

Comisia Europeană consideră deja că dezvoltarea rețelelor energetice integrate este esențială pentru electrificarea economiei și pentru competitivitatea industriei europene.

Europa riscă să depindă de SUA și China pentru tehnologiile strategice

Christine Lagarde, președinta BCE, a avertizat recent asupra riscului ca Europa să rateze oportunitatea oferită de inteligența artificială sau să ajungă prea dependentă de economiile din afara blocului comunitar, în special SUA și China, pentru tehnologii și componente strategice.

În scenariul prezentat de autorul articolului Reuters, consecințele întârzierii ar fi multiple: decalajul de productivitate față de SUA s-ar putea accentua, industria europeană ar putea pierde și mai mult teren în fața producătorilor chinezi cu costuri mai reduse, iar dependența de furnizori externi pentru tehnologii esențiale ar continua.

Problema competitivității industriale este deja una dintre prioritățile oficiale ale Comisiei. Strategia europeană pentru piața unică urmărește eliminarea barierelor administrative și de reglementare care împiedică funcționarea mai eficientă a pieței continentale.

Testul este dacă reformele pot trece de la strategii la implementare

În discursul său privind Starea Uniunii, Ursula von der Leyen a pledat pentru accelerarea proiectelor care servesc intereselor strategice ale Europei. Mesajul este în linie cu agenda de competitivitate lansată după raportul Draghi.

Problema identificată de analiza Reuters este însă diferența dintre obiectivele asumate la nivel european și ritmul concret al implementării. În special reformele care presupun integrarea piețelor naționale, transferuri de competențe sau forme mai mari de finanțare comună întâmpină rezistență politică.

Mike Peacock argumentează că Europa nu mai are același spațiu de timp ca în urmă cu câțiva ani pentru a amâna aceste decizii. Dacă reformele privind piața unică, capitalul, energia, productivitatea și tehnologia sunt întârziate în continuare, riscul nu este doar pierderea unor oportunități de creștere, ci consolidarea unui decalaj structural față de SUA și China.

În acest sens, expresia „omul bolnav al lumii”, folosită în titlul analizei Reuters, este o caracterizare editorială a autorului, nu o evaluare oficială a Uniunii Europene. Ea descrie riscul ca un bloc economic mare, dar cu o creștere a productivității și competitivității insuficientă, să își piardă treptat poziția relativă în economia mondială.