Prima pagină » Un dispozitiv cuantic minuscul demonstrează că timpul poate avea două viteze într-un sistem cuantic

Un dispozitiv cuantic minuscul demonstrează că timpul poate avea două viteze într-un sistem cuantic

Un dispozitiv cuantic minuscul demonstrează că timpul poate avea două viteze într-un sistem cuantic
Un dispozitiv cuantic minuscul demonstrează că timpul poate avea două viteze într-un sistem cuantic

Ce-ar fi dacă ți-aș spune că timpul nu curge la fel pentru toate părțile aceluiași obiect? În laboratorul Universității din Viena, cercetătorii au reușit să demonstreze că timpul poate avea două viteze: două particule cuantice entanglate au experimentat fluxuri temporale diferite, deși făceau parte din același sistem. 

Timpul poate avea două viteze, parte a aceluiași sistem cuantic

Într-un experiment, fizicienii din Viena au folosit un interferometru cuantic și două fotoni entanglați pentru a simula o distorsiune temporală în miniatură. Unul dintre fotoni a fost trimis într-un simulator gravitațional, conceput pentru a reproduce efectele unui câmp spațiu-timp curbat, adică exact ceea ce se întâmplă în apropierea unui corp ceresc masiv, unde timpul încetinește. Celălalt foton a rămas într-un spațiu-timp „plat”, fără curbură gravitațională.

Rezultatul a fost năucitor: cei doi fotoni, deși parte a aceluiași sistem cuantic, au început să experimenteze timpul în mod diferit. Această dilatare temporală internă nu doar că confirmă predicțiile teoriei relativității generale a lui Einstein, ci aduce un concept complet nou în ecuație – faptul că timpul poate curge diferit în interiorul unei singure entități cuantice.

Un nou tip de relativitate: în inima mecanicii cuantice

Până acum, efectele de dilatare a timpului au fost observate între sisteme separate – de exemplu, în cazul sateliților GPS, unde ceasurile de pe orbită trebuie ajustate față de cele de pe Pământ. Însă această cercetare arată pentru prima dată că astfel de diferențe pot apărea și în cadrul aceluiași sistem cuantic coerent.

Această descoperire zdruncină din temelii modul în care fizicienii înțeleg coerența cuantică, timpul și entanglementul. Implicațiile sunt de asemenea, destul de vaste: dacă două părți ale unui sistem entanglat pot avea percepții temporale diferite, atunci arhitecturile viitoare de computere cuantice ar putea fi proiectate pentru a folosi această diferență în scopuri revoluționare – de la procesare mai rapidă la corecții de erori mai eficiente.

Un pas către reconcilierea imposibilului

De un secol, fizicienii încearcă să unească cele două mari teorii ale Universului: relativitatea generală, care explică gravitația și cosmosul la scară mare, și mecanica cuantică, care descrie lumea particulelor subatomice. Însă acest experiment, în care timpul se manifestă diferit în interiorul unui sistem cuantic, ar putea fi primul fir logic care leagă cele două perspective.

Pe lângă implicațiile teoretice, cercetătorii sugerează că aceste rezultate ar putea avea aplicații directe în tehnologiile viitorului: sisteme de navigație bazate pe ceasuri cuantice, modele îmbunătățite pentru găuri de vierme sau chiar înțelegerea structurii posibile a multiversului.

Alte articole importante
Inflația din România rămâne cea mai mare din UE, de peste trei ori peste media europeană
Inflația din România rămâne cea mai mare din UE, de peste trei ori peste media europeană
România continuă să înregistreze cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană, chiar dacă ritmul de creștere a prețurilor a încetinit ușor în luna iunie. Potrivit datelor publicate de Eurostat, inflația anuală a ajuns la 9,2%, în timp ce media la nivelul UE s-a redus la 2,9%. România conduce din nou clasamentul inflației În […]
Cristina Chiriac: Convergența României s-a construit pe consum, nu pe fundații economice. Nota de plată vine în 2026
Cristina Chiriac: Convergența României s-a construit pe consum, nu pe fundații economice. Nota de plată vine în 2026
După 20 de ani de apartenență la Uniunea Europeană, România afișează un paradox economic: a recuperat rapid decalajele față de statele dezvoltate, dar este singura economie din Europa Centrală și de Est pentru care se estimează o contracție în 2026. Cristina Chiriac, președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), susține că problema nu este ritmul […]
România, cea mai performantă piață bursieră din ultimul deceniu
România, cea mai performantă piață bursieră din ultimul deceniu
Bursa de Valori București a înregistrat cel mai ridicat randament dintre marile piețe de acțiuni din lume în ultimii zece ani, potrivit unei analize InterCapital ETF. Indicele BET-TR, care include dividendele reinvestite, a adus un câștig de 758% în euro, ceea ce înseamnă că o investiție de 1.000 de euro făcută acum un deceniu ar […]
Digi a debutat pe Bursa din Spania și a atras 287 milioane de euro. Listarea confirmă ascensiunea celei mai importante afaceri externe a grupului
Digi a debutat pe Bursa din Spania și a atras 287 milioane de euro. Listarea confirmă ascensiunea celei mai importante afaceri externe a grupului
Digi Communications marchează unul dintre cele mai importante momente din istoria sa prin listarea subsidiarei din Spania la bursele spaniole. Compania a atras 287 de milioane de euro în cadrul ofertei publice inițiale (IPO), într-o tranzacție suprasubscrisă de mai multe ori, semn al interesului ridicat al investitorilor pentru operatorul care a devenit unul dintre cele […]
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Industria IT&C continuă să fie unul dintre motoarele economiei românești, contribuind cu aproximativ 14% la produsul intern brut și înregistrând o productivitate a muncii cu 16% peste media națională. Cu toate acestea, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește inovarea, iar adoptarea tehnologiilor de ultimă generație, inclusiv inteligența artificială, rămâne mult […]
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește durata estimată a vieții profesionale, chiar dacă indicatorul a înregistrat o ușoară îmbunătățire în ultimii ani. Datele publicate de Eurostat arată că un român în vârstă de 15 ani este așteptat să petreacă în câmpul muncii, în medie, 32,7 ani, cu aproape […]