Vitol, compania necunoscută care fabrică averi de milioane pentru angajații săi

Una dintre cele mai profitabile, dar și mai puțin cunoscute companii din lume, traderul britanic de mărfuri Vitol a înregistrat în ultimii trei ani profituri nete anuale de peste 12 miliarde de dolari, în medie, echivalentul a aproximativ 6 milioane de dolari pe angajat — și a returnat aproape 20 de miliarde de dolari prin schema sa de acțiuni către cei aproape 600 de angajați seniori, scrie Financial Times. Numai anul trecut, compania a returnat 10,6 miliarde de dolari către acționarii-angajați, prin răscumpărări de acțiuni — o medie de peste 17,5 milioane de dolari per partener, deși mulți executivi seniori au primit, probabil, mult mai mult. Fondată acum aproape 60 de ani, în portul Rotterdam, Vitol este un gigant al industriei de trading de energie. Anul trecut a tranzacționat, zilnic, mai mult petrol decât consumul combinat al Germaniei, Franței, Italiei, Spaniei și al Regatului Unit. Anul trecut, compania a tranzacționat 228 miliarde de dolari în petrol, 69 miliarde în gaze și 22 miliarde în energie electrică. În 2022, când prețurile la energie au explodat pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, veniturile Vitol s-au apropiat de jumătate de trilion de dolari — mai mult decât orice companie din lume, cu excepția Walmart, potrivit datelor Fortune. Totuși, puțini oameni din afara industriei i-ar recunoaște numele.

Compania și-a atras reputația prin plăți uriașe pentru angajații-acționari, care vin după o perioadă de câștiguri excepționale. Vitol a capitalizat mai bine decât rivalii perturbările din piețele de energie, începute odată cu pandemia de Covid din 2020 și continuate cu invadarea Ucrainei, în februarie 2022. Grupul privat nu își publică rezultatele, dar documentele depuse de compania-holding a Vitol în Luxemburg arată că veniturile sale au crescut de la 2,3 miliarde de dolari în 2019, la un record de 15,1 miliarde în 2022, 13,2 miliarde în 2023 și 8,7 miliarde anul trecut, precizează sursa citată.

„Vitol este diferită de celelalte case de trading”, a spus Jean-François Lambert, fost bancher senior în domeniul mărfurilor, care a lucrat îndeaproape cu compania. „Este mai veche și mult mai puternică financiar, dar atât de discretă, încât nimeni nu știe de ea”.

Angajatorii din România, în ceață privind viitorul competențelor: criza talentelor și presiunea tehnologiei schimbă regulile jocului

10:10

România intră în cursa tehnologiilor strategice: apel pentru proiecte în inteligență artificială și semiconductori

09:18

Unii competitori consideră Vitol drept standardul de aur într-o industrie care s-a mândrit, istoric, cu discreția și obținerea de profituri. Alții o văd ca pe un operator nemilos, dispus să împingă orice limită pentru a câștiga cotă de piață.

Foto: Unsplash

O companie fondată în 1966

Actuali și foști angajați descriu, însă, o cultură corporativă colegială, în care conflictele dintre traderii seniori sunt rare, în ciuda sumelor uriașe aflate în joc.

„Există, surprinzător, un anumit grad de modestie”, a spus un fost angajat, care a petrecut câțiva ani în companie. „Nimeni nu era extravagant, nimeni nu vorbea despre câți bani a câștigat”.

Cheia acestei culturi, spun actuali și foști angajați, este structura de parteneriat, în care niciun angajat nu deține mai mult de 5% din companie. Modelul a început cu Henk Viëtor și Jacques Detiger, care au fondat compania în 1966, tranzacționând barje de păcură pe Rin, și s-a extins treptat „de la doi, la cinci, la opt, la aproape 600”, a explicat directorul general Russell Hardy. Rivalii, precum Mercuria și Gunvor, înființați la începutul anilor 2000, sunt încă conduși de fondatori care dețin participații majoritare.

Executivii acestei companii, veniți din companii listate, precum Shell — care are aproape 100.000 de angajați la nivel global —, au fost, inițial, șocați de structura suplă a Vitol. Entitatea principală, care include în mare parte activitatea de trading, are aproximativ 1.800 de angajați, deși Hardy estimează că totalul ar putea ajunge la 20.000, dacă sunt incluși și cei din subsidiare și joint venture-uri.

Foto: Unsplash

Mulți angajați Vitol au devenit extrem de bogați

Anul trecut, compania a returnat 10,6 miliarde de dolari către acționarii-angajați, prin răscumpărări de acțiuni – o medie de peste 17,5 milioane de dolari per partener, deși mulți executivi seniori au primit, probabil, mult mai mult. Prin comparație, Trafigura, cel mai apropiat rival, are 13.000 de angajați și peste 1.400 de acționari, care au împărțit 2 miliarde de dolari anul trecut și 5,9 miliarde cu un an înainte.

Mărimea plăților către partenerii individuali la Vitol este discreționară. „Dacă nu găsești echilibrul corect, nu poți atrage oameni”, a spus Hardy. „Și, dacă creezi un stimulent pentru ca oamenii să plece sau să se pensioneze, nici asta nu este o bună strategie de management”. Totuși, în „toate cazurile, cu excepția a câtorva”, traderii Vitol sunt motivați de succesul profesional mai degrabă decât de bani, a adăugat el.

Conturile Vitol nu prezintă profitul defalcat pe divizii, dar cifrele de venituri arată creșterea constantă a tradingului cu gaze naturale și energie electrică, alături de afacerea tradițională cu petrol. O particularitate distinctivă a modelului Vitol, spun bancherii, este că, în loc să folosească finanțarea comercială tradițională pentru fiecare tranzacție, compania preferă să împrumute capital la nivel central și apoi să utilizeze acest pool unic de lichiditate pentru a-și finanța activitatea. Ca rezultat, depinde mult mai puțin de creditori decât alți traderi și, implicit, poate dezvălui mult mai puține informații publicului.

Capital propriu de 30,7 miliarde de dolari și datorii de 3,6 miliarde

Cele mai recente conturi anuale arată capitaluri proprii de 30,7 miliarde de dolari și datorii de 3,6 miliarde. Prin comparație, Trafigura avea capitaluri proprii de 16,3 miliarde și datorii de 31 miliarde — diferență explicată, parțial, de expunerea sa mai mare pe metale, care necesită capital de lucru suplimentar.

Forța financiară a Vitol a făcut ca, în 2022, când volatilitatea a generat apeluri uriașe de marjă pentru mulți traderi, compania să aibă suficient cash pentru a profita de dislocările de pe piață. „Ingredientul secret în trading este pool-ul tău de cash”, a spus Lambert. „Poți profita de orice situație, dacă ai la dispoziție suma potrivită”. Conturile Vitol arătau că, la final de 2021, compania avea 9,3 miliarde de dolari în numerar și depozite pe termen scurt.

„Este o companie de clasă și, atunci când condițiile de piață sunt favorabile, cei de clasă fac bani”, a spus un bancher senior din domeniul mărfurilor, familiar cu Vitol.

Deși o parte din profituri a fost folosită pentru recompensarea angajaților și pentru consolidarea bilanțului — capitalurile proprii s-au dublat din 2021 —, restul a fost reinvestit în active. În ultimii trei ani, Vitol a achiziționat cea mai mare rafinărie din Mediterană, rețeaua de benzinării BP din Turcia, compania sud-africană de downstream Engen și a convenit o tranzacție de 1,65 miliarde de dolari pentru o parte dintr-un proiect petrolier în Côte d’Ivoire și un proiect LNG în Republica Congo.

Acuzații de corupție pentru un fost trader

Aceste achiziții i-au făcut pe unii bancheri să speculeze că firma ar putea încerca o ofertă pentru activele fostului angajator al lui Hardy, BP. Totuși, în ciuda creșterii recente, o achiziție mai mare de 5 miliarde de dolari ar fi „un efort extrem”, a spus Hardy, „atât ca angajament financiar, cât și ca resurse interne necesare pentru a administra un activ nou de 5-10 miliarde de dolari”.

Cel puțin 70-80% din „efortul și capitalul” Vitol rămâne concentrat pe activitatea de trading, iar Hardy se așteaptă să rămână așa. „Vrem să rămânem agili”, a spus el. Această agilitate este menținută și prin faptul că subsidiarele și joint venture-urile Vitol, precum Vivo Energy, sunt conduse ca „în mare parte companii independente”, cu propriul CEO, brand și cultură.

Nu totul a fost însă lipsit de probleme. În februarie anul trecut, fostul trader Vitol Javier Aguilar a fost condamnat în SUA pentru acuzații de corupție, după ce a plătit peste 1 milion de dolari mită unor oficiali din Ecuador și Mexic, între 2015 și 2020.
„În cazul lui Javier este clar vorba despre plăți neautorizate”, a spus Hardy, adăugând că, din 2020, compania a adoptat mai multe măsuri pentru a-și întări procedurile de plăți și de conformitate.

În ultimele 12 luni, mai mulți membri de lungă durată ai boardului executiv s-au retras, inclusiv fostul director de investiții Gérard Delsad și „ploaia de contracte” Chris Bake. Dar tranziția către o echipă de conducere nouă a decurs lin, spun surse din interior. Hardy se așteaptă ca profiturile să se stabilizeze între nivelul de aproximativ 2 miliarde de dolari anual, cât câștiga înainte, și media de 9 miliarde de după 2020.

„Oamenii doar se adaptează la faptul că zburăm puțin mai încet decât eram obișnuiți”, a spus Hardy. „Trebuie să muncești ceva mai mult pentru oportunități.”