Duminică, alegătorii din Elveția sunt chemați la urne pentru a hotărî asupra serviciului civic pentru toți cetățenii și impozitarea marilor moșteniri în numele climei. Deși sondajele indică respingerea ambelor propuneri, dezbaterea a scos la iveală tensiuni privind egalitatea de gen, rolul statului și viitorul economiei.
Sistemul de democrație elvețian permite ca proiecte de amploare să fie supuse votului public după strângerea a cel puțin 100.000 de semnături. De cele mai multe ori, această procedură alimentează constant agenda națională cu teme controversate. Inițiativa pentru „serviciul civic” a pornit cu un capital semnificativ de simpatie, mai ales în rândul tinerilor preocupați de coeziunea socială. Însă, sprijinul s-a erodat pe parcursul campaniei.
Cel mai recent sondaj realizat de institutul gfs.bern arată că aproximativ 64% dintre respondenți se opun ideii introducerii unei obligații universale de serviciu, militar sau civil, pentru bărbați și femei deopotrivă. Guvernul și parlamentul au transmis recomandarea de respingere, invocând costuri crescute și efecte potențiale asupra economiei.
În paralel, „inițiativa pentru viitor”, care ar introduce o taxă climatică pe marile moșteniri, întâmpină o opoziție și mai fermă în sondaje. Aproximativ 68% dintre alegători se declară împotriva impunerii unui impozit de 50% pentru averile care depășesc 50 de milioane de franci elvețieni. În momentul actual, acest prag ar viza câteva mii de gospodării. Dezbaterea, prezentată pe larg și în presa franceză, inclusiv de Le Figaro, a amplificat polarizarea dintre taberele politice.
Susținătorii inițiativei vorbesc despre o reformă care ar asigura „egalitate adevărată”. Pornind aici de la includerea femeilor într-un sistem până acum rezervat aproape exclusiv bărbaților. Noémie Roten, președinta comitetului de inițiativă, argumentează că serviciul civic ar deschide acces egal la rețele profesionale, experiență instituțională și competențe utile, indiferent de gen.
Ea evocă și contextul geopolitic din Europa. Aceasta susține că o contribuție națională mai largă, fie în uniformă, fie în servicii civile, ar consolida capacitatea de reacție a societății în situații de criză. Potrivit promotorilor, extinderea bazei de participanți ar permite, în timp, reducerea duratei stagiilor pentru fiecare persoană. Mai mult, această extindere ar avea un impact pozitiv asupra costurilor totale.
Criticii văd însă proiectul ca fiind deconectat de la realitatea socială. Cyrielle Huguenot, responsabilă la Uniunea Sindicală Elvețiană pentru egalitate, familie și migrație, spune că femeile suportă deja cea mai mare parte a muncii neremunerate și că impunerea unei noi obligații ar accentua dezechilibrul. Datele avansate în dezbatere indică faptul că femeile alocă o pondere mai mare din timp activităților domestice și de îngrijire. Acest lucru ar face ca serviciul civic să nu pornească dintr-o situație de egalitate reală.
A doua inițiativă propune un impozit de 50% pentru moștenirile ce depășesc 50 de milioane de franci. Fondurile ar urma să fie direcționate către proiecte de tranziție ecologică. Tineretul Socialist Elvețian, promotorul proiectului, estimează venituri de aproximativ șase miliarde de franci anual. Toți acești bani ar fi destinați renovării termice a clădirilor, extinderii transportului public și dezvoltării energiilor regenerabile.
Campania a adus în prim-plan mesaje puternice, menite să ilustreze legătura dintre bogați și responsabilitatea climatică. Asta în timp ce opoziția avertizează asupra riscului ca familii foarte înstărite să-și mute rezidența fiscală. Adversarii vorbesc și despre presiuni asupra companiilor de familie. Dacă votul ar deveni valid, multe dintre acestea ar putea fi obligate să vândă active pentru a acoperi taxarea succesiunilor.
Susținătorii contrazic scenariile apocaliptice și susțin că pragul ridicat îi protejează pe majoritatea contribuabililor. Acest lucru ar lăsa sarcina pe umerii unui număr limitat de gospodării cu patrimoniu foarte mare.