Europa pierde teren în industria farmaceutică: presiunea combinată a SUA și Chinei schimbă echilibrul global

Europa, considerată timp de decenii centrul global al cercetării farmaceutice, traversează o perioadă de transformări majore. Lideră în trecut în domeniul dezvoltării de medicamente, regiunea se confruntă acum cu o competiție tot mai puternică din partea Statelor Unite și Chinei, două economii care acționează ca un „clește” asupra industriei europene.

Deși sectorul farmaceutic rămâne un pilon esențial al economiei europene, scăderea competitivității determină marile companii să-și regândească strategiile de investiții. Mutarea centrelor de cercetare și dezvoltare către alte regiuni ridică semne de întrebare nu doar în plan economic, ci și în ceea ce privește accesul la medicamente inovatoare, arată CNBC.

Politicile de preț din SUA și fragmentarea europeană apasă pe industrie

Unul dintre factorii care accelerează această schimbare este politica de stabilire a prețurilor medicamentelor promovată de administrația condusă de Donald Trump. Conceptul de „națiunea cea mai favorizată” presupune ca prețul unui medicament în SUA să fie aliniat la cel mai scăzut nivel practicat într-o altă țară comparabilă. Această abordare schimbă radical strategia companiilor farmaceutice, care pot decide să amâne lansarea medicamentelor în Europa pentru a evita influențarea prețurilor din SUA. În acest context, Europa devine mai puțin atractivă ca piață de lansare pentru terapii inovatoare.

Pensia medie a crescut ușor în trimestrul II, dar numărul pensionarilor a scăzut. Diferențe mari între județe

12:33

Chiriile au explodat în ultimul an: scumpiri de aproape 40%. Motorina și benzina au urmat în top

11:54

În paralel, industria farmaceutică europeană continuă să se confrunte cu probleme structurale: piețe de capital fragmentate, reguli diferite între state și politici neuniforme de rambursare. Lipsa unei piețe unice funcționale în domeniul sănătății reduce viteza de inovare și capacitatea de a atrage investiții.

Declinul este vizibil și în cifre. Dacă în 1990 Europa genera aproape jumătate din cercetarea globală în domeniul farmaceutic, astăzi ponderea sa a scăzut la aproximativ 26%. În același timp, SUA au ajuns să controleze circa 55% din activitatea globală de cercetare și dezvoltare.

China accelerează și devine un pol major de inovație

Ascensiunea rapidă a Chinei în domeniul biotehnologiei reprezintă un alt factor care schimbă echilibrul global. În ultimul deceniu, China a devenit un actor central în dezvoltarea de molecule noi și în cercetarea timpurie.

Dacă în urmă cu zece ani doar 4% din pipeline-ul global de medicamente provenea din China, astăzi această pondere a ajuns la aproape o treime. Companiile farmaceutice internaționale colaborează tot mai frecvent cu parteneri chinezi pentru a accesa inovația aflată în stadii incipiente.

În același timp, Statele Unite rămân cea mai profitabilă piață pentru industria farmaceutică, datorită prețurilor mai ridicate ale medicamentelor. Acest avantaj financiar atrage investiții masive și consolidează poziția dominantă a companiilor americane.

Paradox: Europa are excedent comercial record, dar pierde influență

În mod paradoxal, în ciuda scăderii competitivității în cercetare, Uniunea Europeană continuă să înregistreze performanțe solide în comerțul cu produse farmaceutice.

În 2025, exporturile de produse medicinale și farmaceutice au ajuns la 366,2 miliarde de euro, în timp ce importurile s-au situat la 145,7 miliarde de euro. Rezultatul este un excedent comercial record de peste 220 de miliarde de euro.

Principalele destinații pentru exporturile europene sunt Statele Unite, care absorb aproape 44% din total, urmate de Elveția și Regatul Unit. La importuri, SUA și Elveția domină, în timp ce China își consolidează treptat poziția.

La nivel intern, Irlanda conduce clasamentul exportatorilor, cu livrări de aproape 94 de miliarde de euro, urmată de Germania și Belgia. Pe partea de importuri, Italia ocupă primul loc.

Bruxelles-ul caută soluții pentru a recâștiga terenul pierdut

În fața acestor provocări, instituțiile europene încearcă să recupereze decalajul prin reforme și inițiative legislative. Printre acestea se numără o viitoare lege a biotehnologiei, care urmărește simplificarea reglementărilor și accelerarea studiilor clinice.

De asemenea, este în pregătire o legislație privind medicamentele critice, menită să reducă dependențele externe și să asigure aprovizionarea cu produse esențiale. Aceste măsuri vin pe fondul lecțiilor învățate în timpul pandemiei de COVID-19 și al tensiunilor geopolitice recente.

Cu toate acestea, analiștii avertizează că Europa investește semnificativ mai puțin în sectorul farmaceutic comparativ cu rivalii săi: aproximativ 1% din PIB, față de 2% în SUA și 1,8% în China. Diferența de finanțare se reflectă direct în ritmul inovării.