12 state UE cer suspendarea taxei pe carbon pentru îngrășăminte. Bucureștiul se alătură frontului care contestă CBAM

Un grup de 12 state membre ale Uniunii Europene solicită Comisiei Europene să excludă temporar îngrășămintele din mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM), invocând presiunea tot mai mare asupra costurilor fermierilor și riscurile pentru securitatea alimentară. Inițiativa, lansată în urma unei dezbateri cerute de Austria, riscă însă să provoace o confruntare politică majoră la Bruxelles, deoarece industria și o parte dintre guverne avertizează că o astfel de derogare ar submina credibilitatea politicii climatice și competitivitatea producătorilor europeni.

CBAM, devenit pe deplin operațional la 1 ianuarie 2026, introduce o taxă pe emisiile de carbon asociate unor bunuri importate în UE, precum cimentul, oțelul, aluminiul, îngrășămintele, electricitatea și hidrogenul, arată Politico. Scopul mecanismului este de a preveni relocarea producției în țări cu standarde de mediu mai permisive și de a crea condiții egale de concurență între producătorii europeni și cei din afara blocului comunitar.

Presiunea fermierilor și alianța celor 12 state

În cadrul reuniunii de la Bruxelles, 12 țări au cerut excluderea temporară a îngrășămintelor din sfera CBAM, argumentând că taxa suplimentară riscă să amplifice scumpirile deja semnificative din ultimii ani. Austria a fost principalul motor al demersului, fiind susținută de alte 11 state, într-un context în care fermierii se confruntă simultan cu prețuri scăzute la producția agricolă și cu creșteri accelerate ale costurilor de producție.

Randamentele reale ale pensiilor private, sub presiunea inflației. Ultimii cinci ani aduc pierderi în termeni de putere de cumpărare

09:33

Suma uriașă pe care Amazon o va plăti în scandalul rambursărilor

21:55

Un oficial al Ministerului Agriculturii din Austria a avertizat că îngrășămintele reprezintă unul dintre principalii factori de cost pentru ferme, iar scumpirile din 2020 până în prezent au afectat deja profitabilitatea exploatațiilor agricole. Potrivit estimărilor vehiculate de unele guverne, aplicarea CBAM ar putea adăuga între 10% și 25% la prețul îngrășămintelor importate, deși aceste cifre sunt contestate de analiști independenți.

România se numără printre statele care au semnat o scrisoare comună adresată Comisiei Europene, alături de Bulgaria, Croația, Franța, Grecia, Ungaria, Letonia, Luxemburg și Portugalia, prin care solicită suspendarea mecanismului pentru acest sector. Ulterior, și alte țări, precum Croația și Estonia, și-au exprimat sprijinul în cadrul dezbaterilor oficiale. Poziționarea Bucureștiului reflectă preocupările legate de impactul asupra fermierilor locali și de presiunea asupra prețurilor la inputurile agricole, într-un context regional marcat de instabilitate și de dependența de importuri.

Argumentele criticilor: risc pentru industrie și politica climatică

Solicitarea de scutire a îngrășămintelor a generat reacții dure din partea producătorilor europeni și a unor guverne din nordul și vestul UE. Germania, Belgia, Finlanda, Suedia și Olanda au atras atenția că o derogare ar penaliza industria internă, care deja plătește costuri ridicate pentru emisiile de carbon și investește masiv în decarbonizare.

Producătorii de îngrășăminte susțin că slăbirea CBAM ar crea un avantaj competitiv artificial pentru importuri și ar transmite un semnal negativ investitorilor care pariază pe tehnologii mai curate. Reprezentanții industriei avertizează și asupra riscului unui efect de domino: dacă un sector obține o excepție, alte industrii ar putea cere același tratament, ceea ce ar eroda treptat eficiența mecanismului.

Europarlamentari preocupați de mediu au subliniat că stabilitatea reglementărilor este esențială pentru predictibilitatea investițiilor și pentru credibilitatea UE ca lider global în politicile climatice. O suspendare retroactivă sau temporară ar putea fi percepută drept un pas înapoi în angajamentele asumate privind reducerea emisiilor.

Costuri reale sau percepție politică

Estimările privind impactul CBAM asupra prețurilor la îngrășăminte diferă semnificativ. În timp ce un grup de state, condus de Franța, vorbește despre o posibilă creștere de până la 25%, Austria estimează un impact de 10–15%. În schimb, o firmă specializată în analiza prețului carbonului susține că, cel puțin în primii doi ani, efectul ar fi sub 1%, echivalentul a doar câțiva euro pe tonă de amoniac, o componentă esențială a îngrășămintelor.

Această discrepanță alimentează suspiciunea că presiunea politică este mai degrabă rezultatul tensificării protestelor fermierilor și al sensibilităților electorale, decât al unui impact economic imediat și cuantificabil.

Mecanismul de suspendare și blocajele procedurale

Comisia Europeană a anunțat încă din decembrie că lucrează la o modificare legislativă care ar permite suspendarea temporară a CBAM în situații excepționale, considerate „grave și neprevăzute”. Această clauză ar funcționa ca o frână de urgență, dar pentru a deveni aplicabilă trebuie aprobată atât de statele membre, cât și de Parlamentul European, un proces care ar putea dura cea mai mare parte a anului.

Austria a cerut o suspendare „imediată”, însă cadrul juridic actual nu prevede explicit o astfel de posibilitate. Unele state, precum Irlanda și Spania, au adoptat o poziție nuanțată, susținând necesitatea protejării fermierilor, dar și a consolidării autonomiei industriale și a obiectivelor de decarbonizare. Italia, deși anterior favorabilă unei suspendări, s-a limitat la susținerea ajustărilor deja anunțate de Comisie.

Pentru România, susținerea suspendării CBAM la îngrășăminte reflectă un echilibru dificil între protejarea competitivității agriculturii și respectarea angajamentelor europene privind tranziția verde. Dependența de importuri și volatilitatea prețurilor la inputuri fac ca orice cost suplimentar să se transmită rapid în lanțul alimentar, cu efecte asupra prețurilor la consumator.