Activele înghețate ale Rusiei, transformate în sursă de venit pentru UE: Bruxelles-ul pregătește noi strategii financiare

Uniunea Europeană pregătește o mutare strategică de proporții prin care vrea să folosească activele înghețate ale Rusiei – în valoare de aproape 200 de miliarde de euro – pentru a obține profituri mai mari în sprijinul Ucrainei, fără a atinge capitalul de bază.

Activele înghețate ale Rusiei, investiții cu risc și sprijin pe termen lung pentru Ucraina

Într-o tentativă de a menține fluxul de finanțare pentru Ucraina în contextul unei eventuale retrageri a sprijinului american, Uniunea Europeană analizează mutarea celor aproximativ 200 de miliarde de euro de active rusești înghețate în Belgia într-un fond de investiții cu randament ridicat. Măsura, aflată încă în faza de discuții, ar permite generarea de profituri semnificative, care să fie direcționate către reconstrucția și menținerea economiei ucrainene.

Surse europene au confirmat pentru POLITICO că aceste fonduri, gestionate în prezent de compania belgiană Euroclear și investite în active cu risc scăzut prin Banca Centrală a Belgiei, ar putea fi redirecționate către un vehicul special de investiții creat sub umbrela UE. Astfel, fără a confisca efectiv capitalul rusesc – o acțiune controversată și respinsă de state precum Germania și Italia – blocul comunitar ar reuși să evite acuzațiile de ilegalitate internațională.

Criză pe piața petrolului: Guvernul anunță măsuri de urgență

20:26

China anunţă că va plafona creşterea preţurilor la carburanţi în ţară

19:08

În 2024, doar din investițiile conservatoare actuale, UE a generat 4 miliarde de euro profit din aceste active, utilizate pentru a acoperi datoriile legate de împrumuturile G7 către Ucraina. Planul de acum vizează multiplicarea acestor câștiguri prin plasamente mai agresive, în ideea de a suplini fondurile ce se vor epuiza până în 2026.

Polonia a solicitat explicații din parte CE în ceea ce privește sancțiunile impuse Rusiei

Discuțiile oficiale privind această strategie vor fi lansate la o cină informală a miniștrilor de finanțe din cele 27 de state membre, organizată la Luxemburg. Polonia, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a solicitat clarificări din partea Comisiei Europene privind opțiunile legale disponibile și direcția viitoare a sancțiunilor impuse Rusiei.

De asemenea, Varșovia a propus ca noul mecanism european de împrumuturi pentru apărare să poată fi folosit pentru achiziționarea de arme destinate Ucrainei.

Miza este cu atât mai mare cu cât unii lideri europeni – în special premierul ungar Viktor Orbán – amenință să blocheze prin veto prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei, care trebuie reînnoite la fiecare șase luni. Dacă sancțiunile expiră, activele rusești ar putea fi returnate Moscovei, iar finanțarea pentru Ucraina s-ar prăbuși.

În lipsa unei căi clare pentru a evita veto-ul Ungariei, Comisia a purtat discuții informale cu state-cheie precum Franța, Germania, Italia și Estonia pentru a identifica eventuale mecanisme juridice alternative, însă până acum fără rezultat. Tocmai de aceea, ideea fondului de investiții, care ar putea fi înființat prin vot cu majoritate simplă, devine o soluție atractivă pentru a ocoli unanimitatea necesară în alte formate.

Riscuri, scepticism și presiune bugetară tot mai mare

Criticii inițiativei avertizează că, în cazul în care investițiile riscante nu generează profituri așteptate, contribuabilii europeni ar putea ajunge să suporte pierderile. În același timp, bugetul central al UE – în valoare de 1,2 trilioane de euro pentru perioada 2021–2027 – este deja suprasolicitat, iar următoarea alocare bugetară va intra în vigoare abia în 2028.

Marea majoritate a fondului special de 50 de miliarde de euro alocat Ucrainei în 2023 a fost deja cheltuită, ceea ce pune presiune pe liderii UE să identifice urgent surse alternative de finanțare. Însă majorarea bugetului central al blocului necesită, din nou, unanimitate – un obstacol politic dificil, în special în contextul poziției ambigue a Budapestei față de Kremlin.

În ciuda acestor provocări, susținătorii noului fond consideră că este esențial pentru a susține Ucraina pe termen lung, mai ales în contextul blocajelor diplomatice și al unei eventuale escaladări a conflictului. În lipsa unui sprijin constant și eficient, șansele unei reconstrucții reale a Ucrainei scad considerabil, iar solidaritatea europeană riscă să se fisureze.