Cum influențează scumpirea petrolului prețurile la benzină și alimente

Scumpirea petrolului are un efect direct asupra prețurilor la benzină, dar impactul se propagă rapid și în alte sectoare ale economiei.

Costurile mai mari de transport și producție ajung, în final, să se reflecte în prețurile alimentelor și în cheltuielile zilnice ale consumatorilor.

Cum se reflectă scumpirea petrolului în prețurile alimentelor și carburanților

Creșterea prețului petrolului acționează, pentru economiile importatoare, ca o taxă indirectă. Aceasta afectează transportul, producția și consumul. Un studiu realizat de IZA, citat de Mediafax, analizează zece economii mari, atât importatoare, cât și exportatoare de petrol. Concluzia este clară: scumpirea țițeiului alimentează inflația în majoritatea sectoarelor.

Bunăstarea românilor scade: aproape o treime spun că viața lor s-a înrăutățit în ultimul an

14:33

AEI avertizează asupra unei posibile „policrize” în România: 12 riscuri care s-ar putea suprapune în următoarele 12 luni

12:32

Cele mai afectate domenii sunt transportul și echipamentele. Impactul este mai puternic în statele importatoare decât în cele exportatoare. Deși România nu este inclusă în studiu, datele BNR și ale statisticii oficiale arată că același mecanism funcționează și aici.

Influența petrolului asupra inflației nu se oprește la benzină și motorină. Scumpirile se transmit prin transport, agricultură, industrie, importuri și cursul de schimb. Dacă presiunea continuă, efectele ajung și în salarii și în așteptările inflaționiste.

Pentru o economie precum România, dependentă încă de importurile de produse petroliere, o creștere susținută a prețurilor poate întârzia dezinflația. În același timp, reduce puterea de cumpărare și menține costurile de finanțare la un nivel ridicat.

Cum se transmite scumpirea petrolului în inflație

Studiul IZA arată că relația dintre prețul petrolului și inflație nu este nici uniformă, nici liniară. Analiza folosește date lunare din perioada iulie 2009-februarie 2021 și modele neliniare.

Rezultatele evidențiază diferențe importante între țări și sectoare. Transportul, combustibilii și echipamentele sunt cele mai sensibile domenii.

În economiile importatoare, scumpirile petrolului se transmit mai rapid și mai puternic decât ieftinirile. Cu alte cuvinte, prețurile cresc repede când petrolul se scumpește, dar scad lent atunci când acesta se ieftinește.

Impactul petrolului asupra economiei României

Primul impact apare, de obicei, la pompă. Fondul Monetar Internațional arată că, în Europa, prețul țițeiului se transmite mai rapid în combustibili decât în electricitate sau gaze.

Astfel apare primul val inflaționist. Benzina și motorina se scumpesc, iar cheltuielile gospodăriilor cresc imediat. Al doilea val afectează companiile. Costurile mai mari cu carburanții duc la scumpirea transportului și a logisticii. Aceste costuri se regăsesc rapid în prețul produselor, de la fabrică până la raft. Studiul IZA confirmă că transportul, combustibilii, echipamentele și, în multe cazuri, alimentele sunt printre cele mai sensibile sectoare.

România a trecut prin același fenomen în perioada crizei energetice. BNR estimează că, în intervalul 2021-2022, combustibilii au contribuit la inflația anuală cu aproximativ 2% în 2021 și cu 1% în 2022. Efectul a fost atenuat de schema de compensare a prețurilor.

Al treilea val este mai puțin vizibil, dar mai complex. Acesta afectează cursul valutar, balanța externă și marjele companiilor. BNR arată că scumpirea petrolului reduce venitul disponibil al populației. În același timp, afectează firmele cu consum mare de energie și deteriorează balanța comercială.

În 2022, factura de import pentru produse energetice a fost aproape de trei ori mai mare decât în 2021. A ajuns la aproximativ 7,4 miliarde de euro. În 2023, odată cu scăderea prețurilor și ajustarea consumului, deficitul s-a redus la circa 5,2 miliarde de euro.

România, vulnerabilă la șocurile petroliere

După aceste etape apar efectele de runda a doua. Creșterea inflației determinată de petrol este urmată, de regulă, de majorări salariale. FMI arată că, în Europa, salariile tind să crească în următoarele două trimestre, într-un ritm apropiat de inflație. În același timp, inflația de bază și anticipațiile reacționează mai lent, dar inevitabil. În acest moment, scumpirea combustibililor devine o problemă generală de prețuri.

Economia României rămâne expusă la evoluția prețului petrolului. Potrivit BNR, țițeiul și produsele petroliere au reprezentat 36,1% din resursele de energie primară în 2023, iar dependența de importuri a ajuns la 71%. Astfel, orice șoc extern se transmite rapid în economie, prin costuri mai mari și prețuri finale mai ridicate.

Datele recente confirmă această vulnerabilitate. INS arată că rata anuală a inflației a fost de 9,3% în februarie 2026. Conform metodologiei Eurostat, România a avut o inflație de 8,3%, cea mai mare din Uniunea Europeană. Legătura cu petrolul este vizibilă și în structura inflației. BNR arată că rata anuală a inflației a fost de 5,14% la finalul lui 2024, iar prețurile combustibililor au crescut cu 5,1%, pe fondul majorării accizelor. În prima parte a anului 2025, inflația a scăzut la 4,85% în aprilie, în mare parte datorită corecției cotației petrolului.

Un aspect important este acela că impactul petrolului nu este identic în orice context. BNR subliniază că efectele sunt mai puternice atunci când scumpirea este generată de cerere și în perioadele cu inflație ridicată. De asemenea, prețurile reacționează mai rapid la creșteri decât la scăderi. Această concluzie confirmă rezultatele studiului IZA: scumpirile se transmit rapid, în timp ce ieftinirile apar mai lent și mai limitat.