Analiza Bloomberg: Rețelele sociale nu pot schimba opinia votanților. De la Cambridge Analytica, la Vestele Galbene, efectul manipulării nu poate fi demonstrat

Nimeni nu este sigur că rețelele sociale pot influența rezultatele votului, comentează Bloomberg, într-o amplă analiză a zilei de vot din România. România, explică sursa citată, a decis să reia alegerile invocând un asalt al trolilor și al conturilor false, presupunând o relație cauză-efect care, spun cercetătorii, este dificil de demonstrat. Unii teoreticieni atrag atenția că lipsa dovezilor cauzale nu înseamnă neapărat că ele nu există, însă acest efect nu a fost demonstrat fără echivoc în niciunul dintre multiplele cazuri studiate. 

Studierea impactului dezinformării este oricum dificilă, spun comunitățile știițifice, subliniind că ar fi complet lipsit de etică să faci experimente în care jumătate din populație ar fi expusă la mesaje mincinoase postate de troli ruși doar pentru a vedea cum li se schimbă opinia politică. Avertismentele legate de tactici de dezinformare pe rețele sociale – atacuri îndreptate către Parlamentul UE, Polonia, Filipine, Kenya, Madagascar, Mozambic, Nigeria și Ghana – au devenit parte din zgomotul de fond al campaniilor electorale. O legătură directă între rezultatele alegerilor și conturile false ori fermele de troli rămâne, totuși, greu de stabilit. Chiar și definiția unei acțiuni care „a schimbat comportamentul electoral” este vagă.

Votul de azi din România vine la puțin peste cinci luni de când o instanță a anulat scrutinul anterior, parțial din cauza acuzațiilor de interferență online. Au mai fost alegeri anulate în Europa, dar România este prima care anulează un vot invocând TikTok-ul. Candidatul de dreapta, Călin Georgescu, care obținuse aproape un sfert din voturi în decembrie – deși fusese creditat doar cu 1% în sondaje -, a descris decizia Curții Constituționale de a-i invalida victoria drept o „lovitură de stat”. Elon Musk a numit situația „nebunească”, iar vicepreședintele SUA, JD Vance, a spus că reluarea alegerilor s-a bazat pe „suspiciunile fragile ale unui serviciu de informații”.

Alianță pentru pământuri rare fără SUA? Japonia, Franța și Canada caută soluții pentru a reduce dependența de China

20:33

O bancă importantă din România, aproape de vânzare. Tranzacția care ar putea schimba topul pieței bancare

18:45

Deși mare parte a dezbaterii politice care s-a iscat o dată cu această decizie s-a concentrat pe cine a coordonat campania pe rețele, rămâne neclar dacă manipularea evocată are un impact direct asupra alegătorilor. Mădălina Botan, cercetătoare în București la Observatorul European al Mass-Mediei Digitale, citată de Bloomberg, a spus că documentele oferă doar informații „superficiale”, fără să lege direct dezinformarea de efectele asupra votanților. „Poți face niște corelații”, a spus ea. „Dar nu poți afirma că, datorită celor 25.000 de conturi false, Georgescu a obținut 25% din voturi”.

Războiul virtual a început în Statele Unite, în 2016

Open Democracy

Un articol din 2024, publicat în revista Nature, a revizuit cercetările din științele comportamentale privind dezinformarea online și a concluzionat că „afirmațiile generale despre efectele expunerii la conținut fals online… sunt neconforme cu dovezile empirice actuale”. Autorii susțin că expunerea la conținut fals este redusă și oricum este concentrată în categoria celor care  aveau deja opinii extreme.

Îngrijorările privind dezinformarea au explodat după alegerile prezidențiale din SUA din 2016, un moment care a declanșat diverse investigații și a oferit numeroase dovezi cu privire la tentativele de influențare a votului. Au fost acuzați, pe rând, diverși intruși, de la adolescenți macedoneni care fabricau titluri clickbait profitabile, la experți în big data care promiteau profilarea alegătorilor pentru companii, precum Cambridge Analytica. Până la fermele de troli din Rusia care au generat 61.500 de postări pe Facebook, 116.000 pe Instagram și 10,4 milioane de tweeturi.

Aproape un deceniu mai târziu, alegerile din 2016 rămân unul dintre cele mai studiate cazuri de interferență online. Dar nimeni nu a demonstrat fără echivoc că rezultatele au fost influențate de sabotajul online. Raportul Comitetului pentru Informații din Senatul SUA – care a investigat posibila interferența rusă – susține că a găsit o adevărată „campanie, un război informațional amplu, sofisticat și continuu, menit să semene discordie în politica și în societatea americană”. În ciuda acestei descrieri, comisia nu a afirmat că aceste eforturi i-au asigurat lui Donald Trump victoria.

E imposibil să izolezi efectul rețelelor sociale, spun comunitățile academice

Kathleen Hall Jamieson, profesoară de comunicare la Universitatea din Pennsylvania și autoarea cărții Cyberwar: How Russian Hackers and Trolls Helped Elect a President — What We Don’t, Can’t, and Do Know (Oxford University Press, 2018), opinează că rușii l-au ajutat pe Trump să câștige, și evocă dovezi din sondaje, care arată că percepțiile alegătorilor cu privire la Hillary Clinton s-au deteriorat după ce i-a fost piratată campania. Dar admite că este mult mai greu să izolezi impactul trolilor și al rețelelor sociale, care de multe ori doar consolidează opiniile deja existente. „O mare parte din conținutul trolilor doar ne imita pe noi, este un ecou a ceea ce credem deja”, a spus ea.

Cercetările par să susțină acest lucru, scrie Bloomberg. Un studiu din 2019 asupra a 13 milioane de postări de pe Twitter legate de alegerile din 2016 a constatat că postările trolilor ruși erau distribuite mai ales de conservatori care oricum urmau să voteze cu Trump. Un alt studiu, al Laboratorului de Polarizare de la Universitatea Duke, a descoperit că postările trolilor ruși din 2017 nu au avut niciun efect asupra convingerilor politice ale celor peste 1.000 de utilizatori Twitter democrați și republicani analizați.

„Nu am găsit efecte substanțiale ale interacțiunii cu conturile trolilor ruși IRA asupra atitudinilor democraților și republicanilor, asupra opiniilor lor cu privire la problemele politice”, au scris autorii studiului, subliniind nevoia de cercetări suplimentare.

Un ecou pe rețelele sociale

Nici studiile realizate în alte părți ale lumii nu au prezentat dovezi mai convingătoare. În Marea Britanie, autoritatea de protecție a datelor a petrecut trei ani investigând Cambridge Analytica, firmă britanică acuzată că ar fi influențat referendumul din 2016 privind Brexitul. Concluzia a fost că firma a fost implicată doar în unele demersuri preliminare. În 2018, autoritățile franceze au anunțat o investigație asupra rolului Rusiei în alimentarea protestelor Gilets Jaunes (Vestele Galbene), dar, după șapte ani, nu a mai apărut nicio actualizare cu privire la acest demers.

Walter Quattrociocchi, profesor de informatică la Universitatea Sapienza din Roma și coautor al unui studiu citat pe larg în 2021, despre efectul „camerei de ecou” în social media, descrie modul în care utilizatorii se grupează în comunități virtuale cu opinii similare și crede că această tendință îi protejează pe utilizatori de orice influență străină.

„Există o mulțime de dovezi științifice care arată că oamenii nu-și schimbă opiniile în funcție de ce citesc pe rețelele sociale”, a spus el, adăugând că autoritățile din România și Comisia Europeană (care a deschis o investigație oficială asupra TikTok după anularea votului) operează pe o presupoziție contrară.

Lipsa dovezilor cauzale clare nu înseamnă că efectele nu există, spune Sander van der Linden, profesor de psihologie socială la Universitatea Cambridge și autor al cărții Foolproof: Why Misinformation Infects Our Minds and How to Build Immunity (HarperCollins, 2023).

25.000 de postări l-au ridicat cu 1% pe Trump în sondaje

Cercetătorii care studiază fenomenul indirect, (inclusiv prin teste statistice împrumutate din economie, precum cauzalitatea Granger), au găsit dovezi convingătoare că dezinformarea contribuie totuși la schimbarea intenției de vot. Van der Linden indică un studiu din 2019 al Universității din Tennessee, care a constatat că 25.000 de retweeturi de la troli ruși au prezis o creștere cu 1% în sondaje pentru Trump în alegerile din 2016. O altă lucrare, din 2023, arată că fiecare „like” dat unei pagini Facebook ce răspândea știri false a dus la un câștig electoral de 0,145 voturi pentru partidele populiste în alegerile din Italia din 2018.

„Știm că se întâmplă ceva, doar că nu avem un mod perfect de a-l documenta și de a construi un lanț cauzal”, a spus van der Linden.

Ce trebuia să facă România în acest caz?

Pentru cei care critică decizia României, problema cea mai importantă nu este dacă a încercat Kremlinul să influențeze votul, ci ce ar trebui făcut în acest caz. Înainte de alegerile prezidențiale din Moldova, în noiembrie 2024, autoritățile au invocat un val fără precedent de dezinformare pe mai multe platforme, precum și acuzații de cumpărare de voturi.

În România, lipsa de explicații clare din partea Curții Constituționale a alimentat speculațiile că autoritățile au ceva de ascuns sau că nu le-a plăcut rezultatul votului, spune Marina Popescu, directoarea Centrului de Cercetare Median, un think tank românesc citat de Bloomberg. „Au lăsat un vid de comunicare”, a spus ea.

Decizia de a anula alegerile din decembrie a adâncit neîncrederea profundă a românilor în clasa politică. „Chiar dacă în ultimii ani candidații nu erau probabil ce își doreau oamenii, sau cei mai buni, cel puțin exista încredere în procesul în sine”, a spus Septimius Pârvu, expert electoral la Expert Forum. Anularea votului a „distrus” acea încredere, a adăugat el.