Aproape 38% dintre români nu pot acoperi cheltuieli neprevăzute. România, peste media Uniunii Europene

Aproximativ patru din zece români nu dispun de resurse financiare suficiente pentru a face față unor cheltuieli neprevăzute, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. În 2025, procentul populației aflate în această situație a fost de 37,8%, cu 8,6 puncte procentuale peste media Uniunii Europene, care s-a situat la 29,2%.

România se numără astfel printre statele membre cu un nivel ridicat de vulnerabilitate financiară, fiind depășită de Grecia, Letonia, Bulgaria și Lituania. La nivel european, indicatorul s-a îmbunătățit ușor față de anul precedent, însă diferențele dintre țări rămân importante. Datele Eurostat arată că, în 2025, 29,2% din populația Uniunii Europene nu putea face față unor cheltuieli financiare neprevăzute. Proporția este mai mică decât cea înregistrată în 2024, când ajunsese la 30%, și cu 8,2 puncte procentuale sub nivelul din 2015.

România, printre țările europene cu cea mai mare vulnerabilitate financiară

Clasamentul statelor membre în funcție de ponderea persoanelor care nu pot acoperi cheltuieli neprevăzute este condus de Grecia, unde indicatorul a ajuns la 50,5%. Cu alte cuvinte, mai mult de jumătate din populație nu dispune de suficiente resurse pentru a face față unei situații financiare neașteptate.

Companiile mari au generat peste 40% din exporturile de servicii ale UE în 2024. IT-ul și comunicațiile, pe primul loc

11:56

Bursa de Valori București a încheiat ședința de joi pe plus, cu tranzacții de aproape 653 de milioane de lei

10:17

Pe următoarele poziții se află Letonia, cu 43,7%, Bulgaria, cu 42,4%, și Lituania, cu 41,1%. România ocupă locul al cincilea, cu o pondere de 37,8%.

La polul opus se află statele în care populația este mai bine protejată în fața unor cheltuieli neplanificate. Cele mai bune rezultate au fost raportate în Țările de Jos, unde doar 15,3% dintre locuitori nu puteau face față unor astfel de costuri.

Malta și Cehia au înregistrat fiecare câte 18,7%, ceea ce înseamnă că în aceste state mai puțin de o cincime din populație se confrunta cu această problemă.

Capacitatea de a acoperi cheltuieli neprevăzute este considerată un indicator important al siguranței economice. Posibilitatea de a suporta costuri neașteptate, fără a apela la împrumuturi sau fără a renunța la alte cheltuieli esențiale, poate influența direct calitatea vieții.

Cum a evoluat situația la nivelul Uniunii Europene

Datele statistice arată că vulnerabilitatea financiară a populației europene a urmat o tendință generală de scădere în ultimul deceniu, deși au existat perioade în care indicatorul s-a deteriorat.

După criza financiară și economică globală, procentul persoanelor care nu puteau face față unor cheltuieli neprevăzute a atins un nivel de 40% în anul 2012. Ulterior, situația s-a îmbunătățit treptat, iar în 2019 indicatorul coborâse la 30,8%.

Pandemia de COVID-19 a întrerupt această evoluție favorabilă. În 2020, ponderea a crescut la 32,5%, pe fondul incertitudinilor economice și al dificultăților generate de criza sanitară.

În anii următori, indicatorul a fluctuat, înainte de a ajunge la 29,2% în 2025. Comparativ cu nivelul din 2015, reducerea este de 8,2 puncte procentuale, ceea ce indică o îmbunătățire generală a capacității populației europene de a face față unor situații financiare neprevăzute.

Restanțele la chirii și creditele ipotecare, reduse în România

Un alt indicator analizat de Eurostat privește restanțele la plata creditelor ipotecare sau a chiriilor. În 2025, cele mai mari dificultăți au fost raportate în Grecia, unde 10,6% din populație avea astfel de restanțe.

În 15 state membre ale Uniunii Europene, ponderea persoanelor care întâmpinau probleme la plata creditelor ipotecare sau a chiriilor a fost de cel mult 2%.

România s-a numărat printre țările cu cele mai mici valori, procentul fiind de numai 0,5%. Un nivel inferior a fost înregistrat în Croația, cu 0,3%, în timp ce Polonia a raportat 0,6%.

Eurostat atrage însă atenția că aceste procente trebuie interpretate ținând cont de structura pieței locuințelor din fiecare stat. O pondere redusă a restanțelor nu înseamnă neapărat că populația are o situație financiară mai bună, deoarece numărul persoanelor care pot avea astfel de obligații diferă considerabil de la o țară la alta.

În România, de exemplu, proprietarii care aveau locuința achiziționată prin credit ipotecar reprezentau doar 1,1% din populația totală în 2025. În Bulgaria, proporția era de 1,7%, iar în Croația de 7,8%.

Situația este diferită în state precum Țările de Jos, unde proprietarii cu credit ipotecar reprezentau 57,9% din populație. În Suedia, procentul ajungea la 48,8%, iar în Danemarca la 45,5%.

Prin urmare, numărul redus al persoanelor care au restanțe la creditele ipotecare sau la chirii poate fi influențat de faptul că o parte mult mai mică a populației are asemenea obligații financiare.

Aproape 18,5% dintre români au restanțe dacă sunt incluse și facturile

Imaginea situației financiare se schimbă semnificativ atunci când analiza include și alte tipuri de obligații restante. Eurostat utilizează un indicator mai larg, care ia în calcul nu doar restanțele la creditele ipotecare și chirii, ci și facturile neplătite la utilități și ratele restante pentru bunurile cumpărate în rate. Acest indicator exclude însă descoperirile de cont, datoriile aferente cardurilor de credit și împrumuturile informale.

La nivelul Uniunii Europene, 9,2% din populație se afla în această situație în 2025. Diferențele dintre state au fost însă considerabile.

Grecia a înregistrat cea mai mare pondere, de 41,8%, urmată de România, cu 18,5%, și Bulgaria, cu 18,2%. În schimb, 19 dintre cele 27 de state membre au avut valori sub pragul de 10%.

Cele mai mici procente au fost raportate în Cehia, unde indicatorul a fost de 3,3%, și în Țările de Jos, cu 3,5%.

Pentru România, diferența dintre cei 0,5% care aveau restanțe la creditele ipotecare sau chirii și cei 18,5% identificați prin indicatorul extins este semnificativă. Aceasta arată că dificultățile de plată sunt mult mai răspândite atunci când sunt luate în calcul și cheltuielile curente ale gospodăriilor.