Ritmul de creștere a prețurilor de consum din România s-a intensificat și în luna octombrie, confirmând tendința ascendentă observată în perioada precedentă. Potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), inflația anuală a ajuns la 6,9%, față de 6,6% în septembrie. Evoluția indică o nouă presiune asupra bugetelor populației, în condițiile în care costurile continuă să crească în mai multe sectoare ale economiei.
Octombrie este a doua lună consecutivă în care rata anuală a inflației înregistrează o creștere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, indicele prețurilor de consum a consemnat un avans de 6,94%, ceea ce reflectă menținerea unui nivel ridicat al scumpirilor.
Datele INS evidențiază diferențe importante între principalele categorii de produse și servicii incluse în calculul inflației. Cele mai mari creșteri au fost consemnate în sectorul serviciilor, unde prețurile au urcat cu 11,23% într-un an. Această evoluție arată că presiunile inflaționiste nu se limitează la produsele cumpărate frecvent din magazine, ci se manifestă puternic și în domenii care influențează cheltuielile curente ale gospodăriilor. Serviciile reprezintă o componentă importantă a consumului populației, iar majorarea tarifelor poate afecta semnificativ nivelul cheltuielilor lunare.
În același interval de referință, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,66%. Este vorba despre o categorie largă de produse, care include bunuri necesare în viața de zi cu zi, de la articole pentru gospodărie până la alte produse destinate consumului individual.
În schimb, alimentele au înregistrat cea mai redusă creștere dintre cele trei categorii analizate de INS. Prețurile mărfurilor alimentare au fost mai mari cu 3,07% față de octombrie 2025. Chiar dacă avansul este inferior celui consemnat în cazul serviciilor și al produselor nealimentare, acesta continuă să influențeze cheltuielile familiilor, în special ale celor care alocă o parte importantă din venituri cumpărăturilor alimentare.
Creșterea de la 6,6% în septembrie la 6,9% în octombrie reprezintă un nou semnal privind dificultatea revenirii rapide la un ritm moderat al scumpirilor. Evoluția din ultimele două luni arată că presiunile asupra prețurilor persistă, iar reducerea inflației rămâne o provocare pentru economia românească.
Un nivel ridicat al inflației afectează în primul rând puterea de cumpărare. Atunci când prețurile cresc mai repede decât veniturile, populația poate achiziționa mai puține bunuri și servicii cu aceeași sumă de bani. Efectele sunt resimțite atât în cazul cheltuielilor obligatorii, cât și în ceea ce privește consumul opțional.
Pentru mediul de afaceri, menținerea inflației la un nivel ridicat poate însemna costuri mai mari de funcționare, dificultăți în stabilirea prețurilor și o predictibilitate economică mai redusă. În același timp, incertitudinile privind evoluția prețurilor pot influența deciziile de consum și investițiile.
Perspectivele prezentate de Banca Națională a României indică, de asemenea, o ajustare în sens ascendent a estimărilor privind evoluția prețurilor. Instituția a revizuit prognoza de inflație pentru sfârșitul anului 2026 la 6,1%, comparativ cu estimarea anterioară de 5,5%.
Noua proiecție arată că banca centrală anticipează o inflație mai ridicată decât estimase inițial pentru finalul acestui an. Revizuirea vine în contextul în care datele statistice recente indică persistența presiunilor inflaționiste în economie.
Pentru anul 2027, BNR estimează o temperare a ritmului de creștere a prețurilor. Potrivit prognozei prezentate în luna august de guvernatorul Mugur Isărescu, rata inflației ar urma să ajungă la 3,4% la sfârșitul anului viitor. Estimarea este însă mai ridicată decât cea precedentă, de 2,9%.