Prima pagină » Salariul mediu net a ajuns la 5.717 lei în septembrie 2026. Majorarea nominală nu a compensat însă inflația

Salariul mediu net a ajuns la 5.717 lei în septembrie 2026. Majorarea nominală nu a compensat însă inflația

Salariul mediu net a ajuns la 5.717 lei în septembrie 2026. Majorarea nominală nu a compensat însă inflația
sursă foto: ZF

Câștigul salarial mediu net din România a continuat să crească în septembrie 2026, ajungând la 5.717 lei, cu 29 de lei peste nivelul înregistrat în luna august. În termeni nominali, avansul a fost de 0,5%, însă evoluția salariilor nu a ținut pasul cu scumpirile. Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că indicele câștigului salarial real a coborât la 98,5% față de aceeași lună a anului trecut, ceea ce indică o diminuare a puterii de cumpărare.

Câștigul salarial mediu brut a fost de 9.532 de lei, în creștere cu 35 de lei, respectiv 0,4%, comparativ cu august 2026. În același interval, salariul mediu net a urcat de la nivelul lunii precedente cu 29 de lei, până la 5.717 lei. Raportat la septembrie 2025, câștigul salarial mediu net a consemnat o creștere nominală de 5%. Totuși, această evoluție nu s-a reflectat într-un câștig similar al puterii de cumpărare, deoarece majorarea veniturilor a fost depășită de efectul inflației.

Salariile au crescut, dar puterea de cumpărare a rămas sub nivelul de anul trecut

Indicatorul care surprinde mai bine evoluția veniturilor în raport cu prețurile este indicele câștigului salarial real. Potrivit INS, acesta a fost de 98,5% în septembrie 2026 față de septembrie 2025. Cu alte cuvinte, deși salariul mediu net a fost mai mare în valoare nominală, capacitatea de cumpărare a acestuia a fost mai redusă comparativ cu perioada similară din anul precedent.

Și comparația cu luna august indică o ușoară diminuare a câștigului real. Indicele a ajuns la 99,7% în septembrie față de luna anterioară, ceea ce arată că avansul salarial nominal nu a acoperit integral efectul creșterii prețurilor.

INS precizează că evoluția câștigului salarial real depinde de doi factori principali: variația salariului mediu net și rata inflației. Astfel, o creștere a veniturilor exprimată în lei nu înseamnă automat și o îmbunătățire a nivelului de trai, dacă prețurile bunurilor și serviciilor avansează într-un ritm mai rapid.

IT-ul și industria petrolieră, în fruntea clasamentului salarial

Diferențele dintre sectoarele economice au rămas considerabile în septembrie. Cele mai ridicate câștiguri salariale medii nete au fost raportate în activitățile de programare și consultanță în tehnologia informației, unde media a ajuns la 13.513 lei.

Pe locul următor s-a situat extracția petrolului brut și a gazelor naturale, cu un câștig salarial mediu net de 13.336 de lei. Valorile din aceste domenii au fost de peste două ori mai mari decât media înregistrată la nivelul întregii economii.

La polul opus s-au aflat alte activități de servicii, unde salariul mediu net a fost de 2.982 de lei, precum și pescuitul și acvacultura, cu 3.005 lei. Diferența dintre domeniile cu cele mai mari și cele mai mici venituri salariale evidențiază discrepanțele importante care continuă să existe între ramurile economiei.

Industria petrolieră a înregistrat cele mai mari creșteri în septembrie

Comparativ cu august 2026, câștigul salarial mediu net a crescut în majoritatea activităților economice. INS explică faptul că evoluția a fost influențată, în numeroase sectoare, de plata unor drepturi suplimentare față de salariile obișnuite.

Printre acestea s-au numărat primele trimestriale sau anuale, recompensele pentru performanțe deosebite, ajutoarele bănești și drepturile acordate în natură. De asemenea, unele companii au distribuit angajaților sume provenite din profitul net sau din alte fonduri, inclusiv sub forma biletelor de valoare.

Un alt factor care a contribuit la majorarea veniturilor a fost activitatea economică mai intensă în anumite domenii. Realizările de producție mai mari și încasările suplimentare obținute în cadrul unor contracte sau proiecte au permis unor angajatori să acorde remunerații mai ridicate.

Cele mai consistente creșteri ale câștigului salarial mediu net, la nivelul diviziunilor CAEN Rev.3, au fost consemnate în extracția petrolului brut și a gazelor naturale, unde avansul a fost de 13,4%. Un rezultat apropiat s-a înregistrat în fabricarea produselor de cocserie și a celor obținute prin prelucrarea țițeiului, cu o creștere de 12,7%.

Majorări cuprinse între 5,5% și 10% au fost raportate și în extracția minereurilor metalifere, activitățile de servicii anexe extracției și fabricarea produselor din tutun. În aceeași categorie s-au încadrat industria metalurgică și mai multe activități din industria pielăriei și a încălțămintei.

Creșteri importante au mai fost înregistrate în tăbăcirea și finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, producția de harnașamente și încălțăminte, precum și în prepararea și vopsirea blănurilor. Evoluții pozitive au fost consemnate și în activitățile direcțiilor și centralelor administrative, ale birourilor administrative centralizate, precum și în serviciile de management și consultanță în management.

Jocurile de noroc și pariurile, domeniul cu cea mai mare scădere salarială

Nu toate sectoarele au înregistrat majorări în septembrie. În unele activități economice, salariul mediu net a fost mai mic decât în luna precedentă, în principal din cauza dispariției unor venituri suplimentare acordate anterior.

Potrivit INS, scăderile au fost influențate de faptul că anumite prime, ajutoare bănești, drepturi în natură și sume provenite din profitul net sau din alte fonduri fuseseră plătite în lunile precedente. În plus, în unele domenii, rezultatele de producție sau încasările au fost mai slabe, în funcție de contractele și proiectele derulate.

Cea mai accentuată diminuare a câștigului salarial mediu net a fost înregistrată în activitățile de jocuri de noroc și pariuri, unde scăderea a fost de 9,3%.

Reduceri cuprinse între 5,5% și 7% au fost raportate în producția cinematografică, video și de programe de televiziune, în activitățile de înregistrări audio și editare muzicală, precum și în depozitare și serviciile auxiliare pentru transporturi.

În aceeași categorie s-au aflat activitățile juridice și cele de contabilitate, unde câștigurile salariale medii nete au coborât față de luna august.

Alte domenii au consemnat diminuări mai moderate, cuprinse între 2,5% și 5%. Printre acestea s-au numărat producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, precum și activitățile de difuzare și transmitere a programelor.

Scăderi similare au fost raportate în agențiile de știri și alte activități de distribuție a conținutului, în intermedierile financiare, cu excepția asigurărilor și a fondurilor de pensii, dar și în serviciile auxiliare intermedierilor financiare, în asigurări și în administrarea fondurilor de pensii.

Evoluții diferite în sectorul bugetar

În sectorul public, dinamica salariilor a fost mai temperată în septembrie, cu evoluții diferite de la o categorie de activitate la alta.

Datele INS arată că salariul mediu net a scăzut ușor în sănătate și asistență socială, unde diminuarea a fost de 0,5%. În administrația publică, reducerea a fost de 0,2% față de luna august.

În schimb, în învățământ, câștigul salarial mediu net a crescut cu 1% în aceeași perioadă. Aceste variații lunare trebuie interpretate și în contextul calendarului de acordare a unor drepturi salariale suplimentare. Plata unor prime sau a altor venituri într-o anumită lună poate influența media statistică, fără să reprezinte neapărat o modificare permanentă a salariului de bază.

Inflația continuă să influențeze veniturile reale ale angajaților

Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că piața muncii a înregistrat o creștere moderată a salariilor nominale în septembrie 2026. Salariul mediu net a depășit pragul de 5.700 de lei, iar raportarea la aceeași lună a anului precedent indică un avans de 5%.

Cu toate acestea, evoluția câștigului salarial real arată că majorarea veniturilor nu a fost suficientă pentru a păstra aceeași putere de cumpărare. Indicele de 98,5% față de septembrie 2025 confirmă că inflația a continuat să reducă valoarea reală a salariilor.

Alte articole importante
Bursa de Valori București, evoluție neuniformă la mijlocul săptămânii. Tranzacțiile au depășit pragul de 90 de milioane de lei
Bursa de Valori București, evoluție neuniformă la mijlocul săptămânii. Tranzacțiile au depășit pragul de 90 de milioane de lei
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de tranzacționare de miercuri cu evoluții diferite ale principalilor indici, într-o sesiune caracterizată de variații reduse pe majoritatea segmentelor pieței. Valoarea totală a tranzacțiilor a ajuns la 90,17 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 16,87 milioane de euro, potrivit datelor privind activitatea bursieră. Deși o parte dintre […]
ANAF va clasifica toți contribuabilii în funcție de riscul fiscal până la sfârșitul anului 2027. Tratament diferențiat pentru firmele cu risc ridicat
Macroeconomie
ANAF va clasifica toți contribuabilii în funcție de riscul fiscal până la sfârșitul anului 2027. Tratament diferențiat pentru firmele cu risc ridicat
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) intenționează ca, până la sfârșitul anului 2027, să încadreze toți contribuabilii administrați în trei categorii de risc fiscal – mic, mediu și ridicat. În funcție de această clasificare și de comportamentul fiscal al fiecăruia, instituția va aplica măsuri diferențiate, a declarat miercuri președintele ANAF, Adrian Nica. Anunțul a fost făcut […]
Unitatea 2 de la Cernavodă va fi reconectată la Sistemul Energetic Național pe 11 noiembrie. Unitatea 1, în continuare în reparații
Macroeconomie
Unitatea 2 de la Cernavodă va fi reconectată la Sistemul Energetic Național pe 11 noiembrie. Unitatea 1, în continuare în reparații
Unitatea 2 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă urmează să fie reconectată miercuri, 11 noiembrie, la Sistemul Energetic Național (SEN), iar atingerea puterii nominale este estimată pentru 12 noiembrie 2026, potrivit unui raport transmis de Nuclearelectrica Bursei de Valori București. În paralel, specialiștii continuă intervențiile pentru remedierea defecțiunii apărute la Unitatea 1, a cărei repornire […]
Germania pierde teren în cursa pentru funcțiile economice de top din Europa. Franța își consolidează influența la BCE
Economie mondială
Germania pierde teren în cursa pentru funcțiile economice de top din Europa. Franța își consolidează influența la BCE
Germania întâmpină dificultăți în identificarea unui candidat puternic pentru un loc în Consiliul Executiv al Băncii Centrale Europene (BCE), o situație care evidențiază probleme mai ample ale Berlinului în promovarea unor specialiști pentru cele mai importante funcții financiare internaționale. În timp ce Franța își pregătește din timp candidații și își consolidează influența în instituțiile europene, […]
Ministrul Finanțelor: Bugetul pe 2026 a fost construit în jurul PNRR. Fondurile din cererile 5 și 6 sunt vitale pentru România
Macroeconomie
Ministrul Finanțelor: Bugetul pe 2026 a fost construit în jurul PNRR. Fondurile din cererile 5 și 6 sunt vitale pentru România
Bugetul României pentru anul 2026 a fost construit în jurul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar fondurile aferente cererilor de plată 5 și 6 sunt esențiale pentru susținerea investițiilor și respectarea țintei de deficit bugetar. Declarațiile au fost făcute marți de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care a precizat că autoritățile încearcă să recupereze […]
ANRE a retras licența de furnizare a energiei electrice a IBN Energy. Niciun consumator nu este afectat
Macroeconomie
ANRE a retras licența de furnizare a energiei electrice a IBN Energy. Niciun consumator nu este afectat
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a decis retragerea licenței de furnizare a energiei electrice deținute de societatea IBN Energy SRL, în urma identificării unor încălcări repetate ale obligațiilor legale și de licență. Printre neregulile constatate se numără neconstituirea unei garanții financiare obligatorii de peste 3,5 milioane de lei, neplata unor obligații comerciale […]