Ar trebui să încerci alt job în 2025? Schimbarea locului de muncă devine mai puțin profitabilă decât loialitatea față de aceeași firmă

Ar trebui să încerci alt job în 2025? Tot mai mulți angajați rezistă impulsului de a demisiona, ceea ce deschide o nouă eră de stabilitate în organizații, după patru ani de entuziasm în domeniul mobilității forței de muncă – un fenomen antrenat de anul pandemic. O analiză a publicației Business Insider vizează în mod special piața americană, însă tendințele ar putea fi generalizate către piața europeană și, prin urmare, ar putea deveni o realitate și în România. Analize realizate în ultimele luni de diverse entități de monitorizare arată că, în medie, creșterile salariale pentru cei care își păstrează locul de muncă le-au depășit pe cele ale angajaților care au făcut o schimbare încă din luna februarie. În plus, profesioniștii care își schimbă în această perioadă angajatorul sunt nevoiți să accepte poziții inferioare și salarii mai mici, comentează sursa citată. 

Ar trebui să încerci alt job în 2025?

O evoluție rar întâlnită în ultimii ani este creșterea salariilor pentru cei care își păstrează locul de muncă, la niveluri care depășesc câștigurile angajaților care demisionează pentru a face o schimbare. Sectoarele funcționarilor și zona angajaților din corporații înregistrează în continuare o creștere solidă a salariilor, chiar dacă accesul către un nou loc de muncă devine tot mai dificilă. A venit momentul să renunțăm la FOMO-ul „marelui entuziasm cu demisia”, comentează sursa citată.

Datele arată că ritmul anual de creștere a salariilor pentru angajații stabili l-a depășit, recent, pe cel al celor care aleg să-și schimbe locul de muncă. Deși diferența este încă modestă, situația este remarcabilă: un astfel de decalaj nu a mai fost susținut de la criza financiară din 2009. Este o inversare dramatică față de iulie 2022, când avantajul era de partea celor care schimbau jobul, cu un avans de 8,5% față de 5,9%.

UE pregătește o schimbare majoră în spațiu: Franța și Spania cer eliminarea firmelor străine din frecvențele satelitare

14:55

Bursa de la București a încheiat săptămâna în scădere: indicii principali pierd până la 1,49%

13:22

Această schimbare reflectă reticența companiilor în a face angajări. Iar atunci când o fac, nu mai sunt nevoite să ofere salarii spectaculoase pentru a atrage candidații potriviți.

„Elitele albe” devin conservatoare și și privilegiate

În acest context, angajații din domeniile „albe”, adică funcționari și alte categorii profesionale non-manufacturiere, care au rămas pe poziții au devenit, de facto, clasa superioară a acestor sectoare. Se bucură de stabilitate, concedieri rare și o creștere constantă a veniturilor. Cei care au profitat de valul „Marii Demisionări” și apoi s-au stabilizat într-un nou rol, se află într-o poziție economică și mai favorabilă — au obținut un salariu mai mare la schimbare și, ulterior, au beneficiat și de majorările din timpul acestei prioade de stabilitate.

La polul opus se află profesioniștii care caută un loc de muncă într-un moment în care angajările din SUA se apropie de cele mai scăzute niveluri din 2014 încoace, cu excepția perioadei de început a pandemiei.

Ar trebui să mai schimbi jobul în 2025?

Cory Stahle, economist în cadrul Indeed Hiring Lab, oferă un răspuns echilibrat:

„Dacă apare o oportunitate care să-ți propulseze în mod real cariera și să-ți aducă o creștere salarială consistentă, merită să o iei în calcul. Dacă nu, mai bine rămâi unde ești: ai, cel puțin, siguranța că a rămâne în același loc poate însemna o creștere salarială rezonabilă”.

În contrast cu anii în care mulți angajați își dădeau, cu mare ușurință, demisia, un timp în care statul pe loc chiar însemna bani pierduți, această nouă perioadă începe să le aducă beneficii clare celor care au ales stabilitatea.

În luna mai, industriile dominate de munca de birou au înregistrat creșteri solide ale salariilor. În sectorul informațional — care include televiziunea, telecomunicațiile și procesarea datelor — câștigul orar mediu a crescut cu 6% față de anul trecut. În serviciile profesionale și de afaceri (precum managementul companiilor, servicii juridice sau proiectarea de sisteme informatice), creșterea a fost de aproximativ 5%.

Foto: Shutterstock

O piață a muncii polarizată

Perioada de stabilitate ar putea să se permanentizeze. Angajații din domeniile albe evită să-și părăsească locurile de muncă, chiar și atunci când nu mai sunt satisfăcuți profesional. Mulți consideră această stagnare preferabilă riscului unei perioade îndelungate de șomaj sau a unei piețe incerte. Iar financiar, se dovedește o alegere înțeleaptă.

„Vin mai puțini oameni, pleacă mai puțini oameni. Această stagnare favorizează angajații stabili, adesea mai în vârstă, și îi dezavantajează pe cei tineri care vor să intre pe piața muncii”, explică Guy Berger, director de cercetare economică la Burning Glass Institute.

Cei care caută un loc de muncă acceptă salarii mai mici și poziții inferioare

În tabăra opusă se află cei care caută activ un loc de muncă. Exact aceleași mecanisme care îi avantajează pe angajații stabili îi defavorizează pe candidați: companiile își mențin echipele restrânse, evită angajările și se bazează pe talentele deja existente. Cei care rămân în posturi sunt reticenți să le părăsească, ceea ce limitează și mai mult rotația posturilor.

„Industria „gulerelor albe” inversează tendințele de angajare din pandemie și frânează recrutările, din cauza incertitudinii economice. Devine tot mai dificil să găsești un job”, spune Daniel Zhao, economist-șef la Glassdoor. Datele Glassdoor din anul trecut arătau că un procent tot mai mare dintre angajații care își schimbă angajatorul acceptă poziții cu salarii mai mici, în special în sectorul tech.

Potrivit lui Zhao, acest lucru se explică prin faptul că „mulți dintre cei care își schimbă locul de muncă în prezent o fac în urma unei concedieri, ceea ce îi obligă să accepte roluri inferioare ca funcție și remunerație”.

Guy Berger adaugă că, pe lângă încetinirea angajărilor, mai există o problemă: tot mai mulți candidați au studii superioare, ceea ce înseamnă o competiție mai mare pentru aceleași poziții.

„Este posibil ca, în anumite segmente, AI-ul să reducă cererea de forță de muncă în cazul celor cu misiuni de birou, deși nu cred că acest efect este atât de mare cum se crede”, completează el.

Foto: Shutterstock

Semnale mixte din diverse sectoare profesionale

Există și câteva vești pozitive: în servicii profesionale și de afaceri, rata angajărilor este încă solidă și în creștere, deși rămâne sub vârful atins la finalul lui 2021. Același sector a suferit, totuși, mai multe luni cu pierderi nete de locuri de muncă în ultimul an.

În schimb, rata de angajare din sectorul informațional rămâne scăzută, deși se află într-o ușoară revenire. În activitățile financiare, angajările sunt chiar mai lente decât în celelalte două domenii tradiționale.

Așteptările salariale scad dramatic

Candidații își ajustează deja așteptările. Salariul minim mediu pe care angajații din SUA l-ar accepta pentru un nou loc de muncă a scăzut de la 82.000 de dolari în noiembrie 2024 la 74.000 de dolari în martie 2025. În rândul celor cu studii superioare, pragul a coborât de la 102.000 la 95.000 de dolari în același interval.

În același timp, a crescut proporția proaspeților absolvenți care ocupă posturi ce nu necesită diplomă universitară — un semn clar că mulți sunt supracalificați pentru pozițiile disponibile.

„Industrii precum finanțele, tehnologia sau consultanța rămân atractive, mai ales pentru absolvenți, datorită promisiunii de creștere rapidă și a salariilor mari”, spune Zhao. „Dar acea promisiune devine din ce în ce mai greu de atins și tot mai exclusivistă, din cauza unei piețe de angajare tot mai blânde”.