Datele oficiale indică o încetinire vizibilă în sectorul construcțiilor rezidențiale din România. Potrivit cifrelor publicate de Institutul Național de Statistică, numărul autorizațiilor de construire pentru locuințe a scăzut în primul trimestru din 2026, semn că dezvoltarea imobiliară pierde din ritm pe fondul unui context economic și administrativ complicat.
În primele trei luni ale anului au fost eliberate 7.266 de autorizații pentru clădiri rezidențiale, în scădere cu 4,8% față de aceeași perioadă din 2025. Tendința descendentă s-a manifestat în aproape toate regiunile țării. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Vest, unde s-au emis cu 176 mai puține autorizații, urmat de Sud-Est și Nord-Vest. De asemenea, diminuări au fost raportate în Centru, Nord-Est și București-Ilfov, una dintre cele mai dinamice zone imobiliare din România.
Pe de altă parte, doar două regiuni au reușit să contrabalanseze parțial acest declin. Sud-Vest Oltenia și Sud-Muntenia au consemnat creșteri modeste ale numărului de autorizații, semn că dezvoltarea rezidențială continuă, dar într-un ritm inegal la nivel național.
Deși trimestrul per ansamblu indică o scădere, luna martie aduce un semnal diferit. În această perioadă au fost eliberate 3.112 autorizații pentru clădiri rezidențiale, în creștere cu 30,4% față de februarie.
Comparativ cu martie 2025, avansul este mai modest, de doar 0,5%, dar indică totuși o stabilizare a pieței. Suprafața utilă totală autorizată a crescut cu 9,1%, ceea ce sugerează proiecte mai ample sau dezvoltări mai concentrate.
Un detaliu relevant este că 71,7% dintre autorizații vizează mediul rural. Această pondere ridicată confirmă tendința ultimilor ani, în care construcțiile de locuințe se mută din marile orașe către zonele periurbane sau rurale.
Comparativ cu luna februarie, creșterea din martie a fost aproape generalizată. Cele mai importante avansuri s-au înregistrat în Nord-Vest, Sud-Est și Sud-Muntenia, dar și în Nord-Est și București-Ilfov.
Singura regiune care a mers împotriva trendului a fost Vestul, unde numărul autorizațiilor a scăzut ușor. Această evoluție mixtă arată că piața rămâne sensibilă la factori locali, precum cererea, costurile de construcție sau disponibilitatea terenurilor.
Pe segmentul clădirilor nerezidențiale, situația este diferită. În martie au fost emise 531 de autorizații, în creștere cu 8,8% față de februarie.
Mult mai spectaculoasă este însă evoluția suprafeței utile, care a crescut cu peste 117%. Această explozie indică proiecte de mari dimensiuni, precum spații logistice, centre comerciale sau unități industriale.
La nivel regional, cele mai mari creșteri ale suprafețelor autorizate s-au înregistrat în Nord-Vest și București-Ilfov, dar și în Vest și Centru. În schimb, scăderi au fost raportate în Sud-Vest Oltenia, Nord-Est și Sud-Muntenia.
Raportat la martie 2025, numărul autorizațiilor pentru locuințe a crescut ușor, dar evoluția diferă semnificativ între regiuni. București-Ilfov și Nord-Vest au avut cele mai vizibile creșteri, în timp ce Vestul și Sud-Muntenia au înregistrat scăderi.
În cazul clădirilor nerezidențiale, numărul autorizațiilor a scăzut cu 2,4%, însă suprafața totală autorizată a crescut puternic. Acest contrast sugerează o orientare către proiecte mai mari, chiar dacă numărul lor este mai mic.