ASF, îngrijorată de posibile măsuri ce afectează supravegherea piețelor non-bancare. Instituția precizează că este contributor net la buget

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a transmis o serie de observații privind măsurile propuse în Proiectul de lege pentru modificarea si completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și unele măsuri pentru eficientizarea activității unor autorități administrativ autonome.

Astfel, instituția își exprimă îngrijorarea față de eventualele măsuri ce ar putea să deprecieze actul de supraveghere a piețelor financiare non-bancare, arătând ca măsurile de restructurare a ASF sunt impuse în contextul efortului Guvernului României de reducere a deficitului bugetar, „fără însă ca acestea să aibă ca rezultat îmbunătățirea indicatorilor macro-economici”.  Autoritatea argumentează că instituția nu utilizează resurse financiare de la bugetul de stat, fiind un contributor net la buget. Astfel,  virând contribuții în valoare de 53,5 milioane de lei, în 2024, și estimând o contribuție totală de până la 85 de milioane de lei, în 2025, în baza obligației de a plăti 33% din veniturile curente.

„Având în vedere măsurile propuse în Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și unele măsuri pentru eficientizarea activității unor autorități administrativ autonome, considerăm necesară clarificarea unor aspecte esențiale referitoare la rolul și funcționarea ASF”, se arată într-un comunicat al instituției.

Țările UE reconfigurează conceptul „Made in Europe” în jurul produselor, nu al țărilor

16:58

Canicula pune presiune pe economia Europei și schimbă comportamentul de consum

15:47

Măsurile „au potențialul de a induce riscuri sistemice”

„Aceste măsuri propuse au potențialul de a induce riscuri sistemice în îndeplinirea funcțiilor fundamentale ale Autorității, respectiv reglementare, autorizare, supraveghere și control asupra pieței financiare non-bancare din România și alinierii acesteia la standardele europene în domeniu.

În prezent, piețele financiare non-bancare (asigurări, piață de capital, pensii private), atât la nivel european, cât și în România, funcționează într-un context de o complexitate și interdependență fără precedent, ceea ce impune o supraveghere integrată, cu caracter permanent și independent.

În plus, cadrul normativ european s-a extins substanțial și continuu, inclusiv în domenii precum reziliența operațională digitală, sustenabilitate, inteligență artificială și active digitale (regulamentele europene MiCA – primul cadru legislativ european dedicat reglementării criptomonedelor, DORA – care vizează întărirea rezilienței operaționale digitale a entităților financiare sau AI Act – prima lege care reglementează utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale). Acest lucru obligă autoritățile naționale de supraveghere să își suplimenteze resursele și expertiza necesare pentru a implementa noile reguli și pentru a monitoriza corespunzător conformarea cu acestea”, mai arată ASF în comunicatul citat.

„Reducerile salariale substanțiale preconizate ar afecta corpul de specialiști”

„Într-un astfel de context, imperativul strict cantitativ de reducere a resurselor umane din ASF va afecta, în mod inevitabil și imediat, capacitatea Autorității de a asigura stabilitatea sistemului financiar non-bancar, în condițiile în care majoritatea covârșitoare a profilurilor de expertiză din ASF sunt în specialitatea domeniului gestionat și nu de tip suport, în accepțiunea lui clasică. Această structurare este caracteristică instituțiilor de reglementare și supraveghere financiară din statele membre UE (bănci naționale, autorități naționale de supraveghere).

Mai mult, reducerile salariale substanțiale preconizate ar afecta cu precădere corpul de specialiști, adică exact acea categorie profesională care a acumulat de-a lungul anilor o expertiză indispensabilă pentru a gestiona piețe financiare de o complexitate aparte. Această expertiză, rezultat al unei formări îndelungate, constituie baza instituției în îndeplinirea atribuțiilor sale în raport cu piața financiară non-bancară”, transmite Autoritatea.

Riscuri legate de protecția investitorilor și combaterea și prevenirea spălării banilor

ASF precizează că aceste măsuri administrative de restructurare, propuse în proiectul legii, „vor conduce la deteriorarea funcționării structurilor interne esențiale, punând în pericol îndeplinirea mandatului legal și a obligațiilor asumate în temeiul legislației Uniunii Europene, inclusiv a celor privind protecția investitorilor și combaterea și prevenirea spălării banilor”.

Instituția mai transmite că aceleași preocupări ale ASF au fost clar exprimate și de către autoritățile din cadrul Sistemului European de Supraveghere Financiară, într-o poziție comună adresată Ministerului de Finanțe din România, în luna iulie 2025, ca reacție la inițiativa Guvernului României de restructurare a ASF. Prin intervenția lor, autoritățile europene au insistat pe importanța asigurării independenței ASF și a resurselor financiare aliniate nevoilor operaționale și circumstanțelor pieței, aspecte ce fac obiectul evaluării constante a acestor instituții europene.

Proces de eficientizare și de consolidare instituțională

„ASF își păstrează angajamentul ferm față de principiile bunei guvernanțe și va continua, în 2025, procesul început în 2024 de eficientizare și de consolidare instituțională. Această inițiativă s-a reflectat deja în reducerea numărului total de posturi la 493 (față de 535 în 2023), nivel comparabil cu cel din urmă cu un deceniu, precum și în diminuarea veniturilor individuale ale personalului Autorității cu aproximativ 20% în anul 2024. De asemenea, ASF a demarat implementarea unui amplu proces de digitalizare instituțională, finanțat din fonduri europene, care va îmbunătăți semnificativ activitatea ASF la nivelul tuturor palierelor de acțiune.

ASF își reafirmă angajamentul pentru exercitarea unei supravegheri profesioniste, independente și în acord cu standardele europene, sens în care a înaintat propuneri de amendamente la proiectul de lege privind restructurarea instituției, cu scopul de a consolida optimizarea organizațională demarată încă din anul 2024. Acest demers urmărește să asigure menținerea capacității operaționale și instituționale necesare exercitării corespunzătoare a atribuțiilor legale, inclusiv a noilor responsabilități care vor rezulta din dezvoltarea cadrului de reglementare european în domeniu”, mai menționează instituția.