Marile companii americane de tehnologie se îndreaptă tot mai mult către piețele europene pentru a finanța investițiile masive în infrastructura de inteligență artificială, iar valul de emisiuni de obligațiuni ar putea ridica prețul finanțării pentru alte companii și pentru guvernele din regiune. Deși Europa a atras până acum volume mult mai mici decât Statele Unite, investitorii se pregătesc pentru o accelerare a împrumuturilor în euro, lire sterline și franci elvețieni.
Emisiunile de obligațiuni ale companiilor din sectorul tehnologic pe piețele europene au ajuns la 39,3 miliarde de dolari de la începutul anului, potrivit datelor LSEG. Volumul este cu aproximativ 5% mai mare decât în perioada similară a anului trecut, însă reprezintă doar o fracțiune din activitatea înregistrată în Statele Unite. Diferența lasă loc unei creșteri importante a finanțărilor în Europa în următoarele luni, pe măsură ce giganții tehnologici americani caută surse suplimentare de capital pentru programele lor de investiții în inteligență artificială, arată Reuters.
Alphabet a lansat luni o nouă emisiune de obligațiuni denominate în euro, a doua din acest an. Compania a atras deja 9 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 10 miliarde de dolari, printr-o emisiune realizată în luna mai.
Investitorii se așteaptă ca și alte companii de dimensiuni foarte mari, precum Meta, Amazon și Microsoft, să își intensifice împrumuturile în afara pieței americane. Aceste companii, cunoscute drept hyperscaleri, au nevoie de finanțare pentru construirea și extinderea infrastructurii necesare dezvoltării și utilizării inteligenței artificiale.
„Europa a fost în urma SUA în ceea ce privește emisiunile în domeniul tehnologic, dar activitatea se accelerează”, a declarat Marion Le Morhedec, director de investiții pentru venit fix la Fidelity International. Aceasta estimează că emisiuni cu o valoare cuprinsă între 40 și 60 de miliarde de euro sunt în pregătire.
Dimensiunea diferenței dintre cele două piețe este vizibilă în datele din acest an. Companiile tehnologice au emis în Statele Unite obligațiuni în valoare de peste 250 de miliarde de dolari, cu 81% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. În Europa, volumul de 39,3 miliarde de dolari indică o creștere mult mai modestă.
Totuși, perspectivele pentru piața europeană sunt considerabil mai ample. BNP Paribas estimează că oferta netă de obligațiuni corporative denominate în euro, cu rating din categoria investment grade, va ajunge la 192 de miliarde de euro în 2027, față de 105 miliarde de euro în acest an. Creșterea anticipată este de 83%.
Din acest total, emisiunile offshore realizate de companii americane ar putea reprezenta aproximativ 80-90 de miliarde de euro. Aceste obligațiuni sunt cunoscute în piață drept „reverse Yankee”, o denumire folosită pentru titlurile emise de companii americane în afara pieței lor interne. Hyperscalerii ar urma să contribuie cu cea mai mare parte a acestui volum.
„Este de necontestat că, dacă oricare dintre acești hyperscaleri intră pe piață cu o tranzacție de miliarde de executat într-o zi, toată lumea știe despre asta și toată lumea trebuie să fie atentă”, a declarat Giulio Baratta, co-șef global al finanțării investment grade la BNP Paribas. Acesta a contribuit la organizarea emisiunii de obligațiuni în euro realizate de Alphabet în luna mai.
Pentru companiile americane, accesul la piețele europene are mai multe avantaje. Emiterea de datorii în alte valute le permite să își gestioneze mai bine riscul valutar asociat activelor și operațiunilor globale. În plus, piețele europene de capital sunt suficient de dezvoltate pentru a oferi surse importante de finanțare, uneori la costuri mai reduse decât cele disponibile în alte regiuni.
Creșterea ofertei de obligațiuni nu este neapărat o veste negativă pentru investitori. Un volum mai mare de titluri corporative cu rating ridicat extinde gama de instrumente disponibile pe piață și oferă noi oportunități de plasament.
Problema apare atunci când numeroși emitenți încearcă să atragă capital în același timp. Marile companii tehnologice americane vor concura pentru banii investitorilor cu firme europene din sectoare precum utilitățile, telecomunicațiile și industria auto, care au, la rândul lor, nevoie de finanțare.
În acest context, companiile ar putea fi nevoite să ofere randamente mai atractive sau concesii de preț pentru a convinge investitorii să cumpere obligațiunile. O astfel de evoluție ar însemna costuri mai mari de finanțare și pentru emitenții care nu au legătură cu industria inteligenței artificiale.
Un prim semnal al schimbării condițiilor de piață a apărut în evoluția spread-urilor. Diferența dintre randamentele obligațiunilor corporative și costurile asociate swap-urilor de dobândă, măsurată prin indicele ICE BofA Euro Investment Grade, s-a mărit cu 11 puncte de bază în luna octombrie. Mișcarea sugerează că investitorii solicită o compensație mai mare pentru riscul suplimentar asociat deținerii obligațiunilor corporative.
Jonathan Owen, membru al echipei de administrare a portofoliilor de obligațiuni multi-sectoriale de la TwentyFour Asset Management, atrage atenția și asupra diferențelor dintre piețele americane și cele europene. Investitorii din Europa au mai puțină experiență în absorbția unor emisiuni foarte mari, împărțite în mai multe tranșe, așa cum se întâmplă frecvent în Statele Unite.
Din acest motiv, tranzacțiile de dimensiuni excepționale ar putea produce o lărgire temporară a spread-urilor pentru obligațiunile europene cu rating investment grade.
Până în prezent, cererea investitorilor a fost suficient de puternică pentru a absorbi oferta suplimentară. Situația s-ar putea schimba însă dacă mai mulți emitenți lansează simultan tranzacții de amploare.
Analiștii avertizează că emisiuni individuale cu valori de 10-20 de miliarde de euro ar putea testa capacitatea pieței de a absorbi noi volume de datorie, în special într-un interval scurt de timp.
În același timp, companiile europene încep să își adapteze strategiile de finanțare la volatilitatea randamentelor pe termen lung și la perspectiva unei oferte mai mari de obligațiuni.
Unele dintre acestea preferă deja scadențe mai scurte, pentru a evita expunerea pe perioade îndelungate la variațiile costurilor de finanțare.
„Observăm cu siguranță că emitenții corporativi, care nu sunt hyperscaleri, evită partea lungă”, a declarat Christian Hantel, manager de portofoliu la Vontobel. Potrivit acestuia, o obligațiune care în mod obișnuit ar fi avut o scadență de zece ani este înlocuită tot mai des cu una pe cinci până la șapte ani.
Efectele unui val de emisiuni corporative nu s-ar limita la companiile private. Piețele obligațiunilor guvernamentale europene sunt deja expuse preocupărilor investitorilor privind deficitele bugetare, nivelul datoriei publice și inflația.
O ofertă suplimentară de obligațiuni corporative ar putea determina investitorii să solicite randamente mai mari și pentru titlurile de stat, mai ales dacă emisiunile marilor companii tehnologice oferă o alternativă atractivă la obligațiunile guvernamentale.
Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat săptămâna trecută că împrumuturile contractate de hyperscaleri au contribuit la creșterea randamentelor obligațiunilor suverane.
Pentru investitori, obligațiunile marilor companii tehnologice pot reprezenta instrumente de calitate ridicată din perspectiva riscului de credit, dar oferă de regulă randamente mai mari decât titlurile guvernamentale. Această diferență poate influența modul în care este distribuit capitalul între cele două categorii de active.
„Oamenii sunt foarte concentrați pe cantitatea de ofertă AI pe care o primim la capătul lung al curbei și pe ce înseamnă aceasta pentru obligațiunile guvernamentale”, a spus Owen.
Astfel, investițiile masive în inteligență artificială pot avea efecte care depășesc sectorul tehnologic. Dacă marile companii americane vor continua să se împrumute în volume tot mai mari pe piețele europene, competiția pentru capital ar putea deveni mai intensă, iar finanțarea pentru companii și state ar putea deveni mai scumpă.