Amazon accelerează construcția constelației Kuiper. Atlas V a trimis în tăcere o altă salvă de sateliți pe orbită

Amazon avansează discret, dar ambițios în cursa spațială privată. Cel de-al doilea grup de sateliți Kuiper a fost lansat pe orbită de o rachetă Atlas V, în cadrul unei misiuni desfășurate sub un nivel de secret, comparabil cu cel al operațiunilor militare.

Într-o lansare marcată de aceeași discreție operațională care caracterizează misiunile clasificate, racheta Atlas V a United Launch Alliance (ULA) a plasat astăzi în orbită al doilea grup de sateliți operaționali din cadrul ambițiosului proiect Kuiper al Amazon, destinat furnizării de internet broadband la nivel global, scrie spacenews.com.

Decolarea a avut loc în data de 23 iunie, la ora 06:54 a.m. EST, de pe Complexul de Lansare Spațială 41 din cadrul Cape Canaveral Space Force Station, Florida. Este a doua încercare de lansare, prima fiind anulată pe 16 iunie, din cauza unei defecțiuni la treapta principală a rachetei, care a necesitat reîntoarcerea vehiculului în hangar pentru reparații.

Danemarca, în prima linie a războiului digital: Cum încearcă statul nordic să se desprindă de Silicon Valley

08:09

Dublă povară fiscală în 2026: unele companii vor plăti simultan impozit pe profit, ICAS și taxa pe afiliați

21:59

Discreția devine noul standard

Ca și în cazul primei misiuni Kuiper din aprilie, ULA a întrerupt transmisiunea live la doar cinci minute după lansare, imediat după aprinderea treptei superioare Centaur. Niciun detaliu nu a fost oferit ulterior cu privire la desfășurarea fazei de inserție orbitală, iar cronologia publicată înainte de lansare se oprea la finalizarea primului impuls al Centaurului, la aproximativ 18 minute de la decolare.

Într-un comunicat succint, publicat la puțin peste o oră după lansare, ULA a confirmat plasarea cu succes a sateliților în „orbita dorită”, fără a oferi alt detaliu tehnic. Amazon a declarat, la rândul său, că cei 27 de sateliți au fost inserați la o altitudine de 450 km și că, după faza inițială de testare, aceștia vor fi ridicați la orbita operațională de 630 km.

Ritm lent, presiuni mari

Misiunea de astăzi, denumită KA-02, ridică la 54 numărul total de sateliți Kuiper aflați în orbită, alături de cei doi prototipuri lansați anterior, care urmează să fie scoși din funcțiune. Cu toate acestea, ritmul lansărilor este mult sub planificarea inițială. Amazon are obligația, conform licenței acordate de Comisia Federală pentru Comunicații (FCC), să aibă jumătate din constelația planificată – peste 1.600 de sateliți – în orbită până în iulie 2026. Întârzierea actuală este estimată la cel puțin un an.

Încetinirea vine pe fondul strategiei Amazon de a miza pe vehicule de lansare noi, aflate încă în faze incipiente de validare: Ariane 6 (Arianespace), New Glenn (Blue Origin) și Vulcan (ULA). Cele trei au cumulat până în prezent doar cinci zboruri – un obstacol major pentru o constelație care vizează peste 3.200 de sateliți.

Contracte record, miză uriașă

În 2022, Amazon a încheiat cel mai mare acord comercial de lansări spațiale din istorie, contractând peste 80 de zboruri: 18 lansări cu Ariane 6, 12 cu New Glenn (plus opțiunea pentru alte 15) și 38 cu Vulcan Centaur. ULA mai are în rezervă șase lansări cu Atlas V pentru Kuiper, înainte de retragerea acestui model veteran.

Fiecare lansare Vulcan va transporta câte 45 de sateliți Kuiper, ceea ce ar trebui să accelereze considerabil implementarea rețelei. Amazon a precizat în aprilie că se așteaptă ca ritmul lansărilor să crească spre sfârșitul anului 2025, permițând începerea fazei de testare beta a serviciului de internet.

Vulcan, pregătit de misiuni clasificate

După succesul misiunii KA-02, ULA a confirmat că următoarea lansare va fi prima misiune națională de securitate a rachetei Vulcan, recent certificată de U.S. Space Force în martie. Misiunea, denumită USSF-106, nu are încă o dată anunțată public.

Constelația Kuiper se poziționează ca rivalul direct al rețelei Starlink (SpaceX), care a ajuns la peste 6.000 de sateliți în funcțiune. Amazon are avantajul resurselor logistice și financiare colosale, dar depinde în mod critic de maturizarea tehnologică a lansatoarelor nou-dezvoltate. În joc se află nu doar promisiunea unei acoperiri globale cu internet de mare viteză, ci și accesul strategic la un sector spațial tot mai saturat și geopolitizat.