Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%

Prețurile producției industriale din România au crescut cu 13,8% în septembrie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Evoluția a fost determinată în special de scumpirile din industria energetică, unde prețurile au urcat cu aproape 25% într-un an. Pe piața internă, creșterea anuală a fost mai accentuată decât pe piața externă.

Comparativ cu luna august 2026, prețurile producției industriale pe total, care includ atât piața internă, cât și piața externă, au crescut cu 2,6% în septembrie. Avansul lunar indică o accelerare a costurilor la nivelul producătorilor industriali, după evoluțiile din lunile precedente. Diferențele dintre cele două piețe sunt semnificative. Pe piața internă, indicele prețurilor producției industriale a crescut cu 3,13% în septembrie față de august și cu 14,82% comparativ cu septembrie 2025. În cazul produselor destinate pieței externe, majorarea lunară a fost de 1,21%, iar creșterea anuală s-a situat la 11,28%. Astfel, scumpirile au fost mai puternice pentru producția industrială comercializată în România decât pentru cea destinată exportului.

Industria energetică, principalul motor al creșterii

Pe marile grupe industriale, cea mai importantă majorare anuală a prețurilor a fost înregistrată în industria energetică. În septembrie 2026, prețurile din acest sector erau cu 24,95% mai mari decât în aceeași lună a anului trecut.

Topul scăderilor de pe Wall Street și din piața Crypto. Octombrie roșu: cum au pierdut giganții tech sute de miliarde de dolari

11:45

Pariul investițiilor în AI: Google, prăbușire istorică pe bursă de peste jumătate de trilion de dolari. De ce a avut gigantul tech cea mai „neagră” lună din ultimii 22 de ani

11:00

Creșteri importante au fost consemnate și în industria bunurilor intermediare, unde prețurile au urcat cu 11,92%. Această categorie include produse utilizate ca intrări în alte procese de producție, astfel că evoluția costurilor poate influența și prețurile din alte ramuri industriale.

În industria bunurilor de capital, majorarea anuală a fost de 6,09%. Prețurile bunurilor de uz curent au crescut cu 5,75%, în timp ce în industria bunurilor de folosință îndelungată avansul a fost de 3,70%. Datele arată, prin urmare, că scumpirile nu au avut aceeași intensitate în toate sectoarele. Industria energetică a înregistrat un ritm de creștere de peste două ori mai mare decât cel al bunurilor intermediare și mult peste evoluția prețurilor din celelalte categorii.

Industria extractivă a avut o creștere anuală de 22,4%

Analiza pe secțiuni de activitate evidențiază, de asemenea, diferențe importante între ramurile economiei. Cea mai mare creștere anuală a prețurilor producției industriale a fost înregistrată în industria extractivă, unde acestea au urcat cu 22,4% în septembrie 2026 față de septembrie 2025. Pe locul următor s-a situat sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, cu o majorare de 17,73%.

În distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor și activitățile de decontaminare, prețurile producției industriale au crescut cu 14,70%.

Industria prelucrătoare a înregistrat o creștere anuală de 11,94%, sub nivelul consemnat în industria extractivă și în sectorul energetic, dar apropiată de media generală de 13,8%.

Scumpirile din industrie pot influența costurile din economie

Prețurile producției industriale reprezintă un indicator important pentru evoluția costurilor din economie. Majorările înregistrate la nivelul producătorilor pot ajunge, în funcție de sector, de concurență și de condițiile comerciale, să se reflecte ulterior în prețurile bunurilor și serviciilor.

Creșterea accentuată din industria energetică este relevantă în special pentru ramurile industriale care utilizează cantități mari de energie în procesele de producție. În același timp, scumpirea bunurilor intermediare poate transmite presiuni de cost către alte sectoare, prin intermediul lanțurilor de aprovizionare.

Datele publicate de INS arată însă evoluția prețurilor la poarta fabricii și nu trebuie confundate cu rata inflației resimțite de consumatori. Transmiterea acestor creșteri către prețurile finale nu este automată și poate varia în funcție de capacitatea companiilor de a absorbi costurile suplimentare.