Anchetatorii din Jersey investighează originile averii oligarhului, dobândită în timpul ascensiunii haotice și necontrolate a capitalismului din Rusia anilor 1990 și 2000. Ca parte a investigației asupra averii vaste a lui Abramovici, autoritățile din Jersey (adică insula Canalului Mânecii, care are un statut de dependență a coroanei britanice și un sistem juridic propriu) se bat în instanțele elvețiene pentru informații cu privire la unele companii suspectate că ar fi legate de oligarhul rus. După un șir de contestații, instanțele elvețiene au decis să le dea totuși informațiile solicitate autorităților din Jersey, considerând că cererea lor este justificată. Jersey, care rămâne o dependență a coroanei – și, mai ales, locul prin care Abramovich a canalizat o parte din bani în Vest – a înghețat active de peste 7 miliarde de dolari (5,2 miliarde £) imediat după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022.
Abramovich, prin intermediul avocaților săi, a negat acuzațiile, afirmând că orice sugestie privind implicarea sa în activități penale este falsă. Avocații companiilor implicate încercaseră să blocheze dezvăluirea documentelor referitoare la conturile elvețiene ale organizațiilor, însă apelul lor a fost respins, în luna mai. Judecătorii elvețieni au considerat că Jersey a prezentat suficiente dovezi pentru a justifica transmiterea documentelor.
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/06/chelsea-1024x672.jpg)
Sibneft și tranzacțiile controversate
Copia deciziilor judecătorești arată cum Jersey și-a formulat cererea către Elveția în legătură cu două aspecte distincte. Primul privea presupusa spălare de bani legată de veniturile obținute din vânzarea companiei petroliere și de gaze Sibneft, pe care guvernul rus a achiziționat-o pentru 13 miliarde de dolari în 2005. Deciziile arată că fostul proprietar al Chelsea „ar fi efectuat plăți care pot fi considerate corupție, în anii 1990”, adică perioada în care transforma Sibneft într-un grup major de combustibili fosili.
Al doilea aspect se referea la posibile încălcări ale sancțiunilor, legate de transferul de active suspectate că ar fi aparținut oligarhului, imediat după ce a fost inclus pe lista sancțiunilor din Jersey, în urma invaziei Rusiei în Ucraina în 2022. Jersey este unul dintre paradisurile fiscale prin care Abramovich și-a gestionat averea, folosind o rețea de companii offshore și trusturi care, la rândul lor, controlau companii cu conturi bancare în Elveția.
Informațiile publice despre caz au fost limitate. În 2023, o decizie judecătorească a dezvăluit că autoritățile din Jersey îl investighează pe Abramovici presupuse încălcări ale sancțiunilor, dar pe vremea aceea nu a fost făcută nicio referire la investigații legate de Sibneft.
Originea averii și legătura cu Berezovsky
Abramovich, un copil orfan din republica Komi, în din nordul înghețat al Rusiei, a urcat de la statutul de muncitor mecanic, la cel de comerciant de petrol și gaze, ajungând proprietarul unei companii cu licențe pentru exploatarea unora dintre cele mai valoroase rezerve de gaz din Rusia. A vândut pachetul majoritar la Sibneft guvernului rus în 2005, tranzacție care l-a plasat printre cei mai bogați oameni din lume. Veniturile obținute din această tranzacție au stat, de altfel, la baza averii sale, pe care apoi a investit-o în Chelsea FC, în noi afaceri, în fonduri speculative, proprietăți de lux și colecții de artă europeană modernă.
Miliardele de la Sibneft au fost subiectul unui conflict intens cu fostul asociat al lui Abramovich, Boris Berezovsky, care s-a finalizat printr-un proces cu miză mare la Curtea Superioară din Londra, în 2012. Berezovsky l-a dat în judecată pe Abramovich, susținând că exista un acord de parteneriat pentru împărțirea averii enorme obținute prin formarea Sibneft. Abramovich a susținut, printre altele, că nu exista un acord formal. În timpul procesului, Abramovich a afirmat că, pentru a obține influență politică și protecție pentru afacerile sale, i-a plătit sute de milioane de dolari lui Berezovsky – un om de afaceri influent – pentru „krysha”. Termenul, care în rusă înseamnă „acoperiș”, se referă la protecție sau patronaj. Judecătorul i-a dat câștig de cauză lui Abramovich.
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/09/simon-reza-YofQmnc-wns-unsplash-1024x683.jpg)
Foto: Unasplash
Cereri de asistență juridică și detalii elvețiene
Deciziile actuale ale curții elvețiene detaliază argumentele procurorului general din Jersey, care au făcut o serie de solicitări pentru asistență juridică reciprocă, pentru a obține documente bancare din Elveția. Cererile au fost făcute între iunie 2022 și mai 2023. Deciziile, anonimizate, afirmă: „G ar fi efectuat plăți de corupție (așa-numitul Krysha) către H, în anii 1990, pentru a menține controlul asupra companiei ruse I sau pentru a asigura supraviețuirea afacerilor lui G și I. În 2003 și 2005, G a vândut acțiunile sale din I pentru 3 miliarde și, respectiv, 13 miliarde de dolari”.
Detaliile indică că „G” se referă la Abramovich, „H” la Berezovsky și „I” la Sibneft. Autoritățile din Jersey consideră că banii au ajuns în diverse conturi bancare, în beneficiul oligarhului. „Autoritățile din Jersey îl acuză pe G de spălare de bani în acest context”, se precizează în decizii.
După invazia Rusiei în Ucraina, Abramovich a fost sancționat de mai multe țări europene
De asemenea, sunt investigate tranzacțiile financiare realizate în jurul momentului în care Abramovich a fost inclus pe lista sancțiunilor din Jersey, pe 10 martie 2022, pentru a verifica dacă aceste companii aflate, indirect, sub controlul său au tranzacționat active și au continuat să ofere servicii financiare, încălcând, astfel, legea sancțiunilor. Încălcarea sancțiunilor este infracțiune penală în Jersey și se pedepsește cu închisoare sau amenzi.
Regatul Unit, al cărui regim de sancțiuni este aplicat automat și de Jersey, și-a justificat decizia descriindu-l ca pe Abramovici pe unul dintre oligarhii „strâns asociați” regimului lui Putin. Avocații companiilor implicate au susținut că investigația din Jersey a fost „motivată politic”, potrivit deciziilor elvețiene. Apelul lor, depus în 2024, solicita explicații autorităților din Jersey „de ce au așteptat până în 2022 pentru a deschide o anchetă privind presupuse acuzații de spălare de bani legate de un presupus act de corupție din anii 1990, despre care autoritățile din Jersey trebuiau să știe cel târziu din 2012”. Judecătorii au respins apelurile.
Se susține acuzația de spălare de bani, cu mită ca infracțiune de bază
Judecătorii elvețieni au decis că Jersey a prezentat suficiente dovezi „pentru a susține acuzația de spălare de bani, cu mită ca infracțiune de bază”. Ei au concluzionat: „Miliarde de dolari în active au fost transferate transnațional prin diverse companii offshore, trusturi și bănci, inclusiv în Elveția, fără niciun motiv economic discernabil.
„Astfel de acțiuni pot împiedica identificarea, descoperirea sau confiscarea activelor. Dacă activele sunt de origine legală, așa cum susține reclamantul, nu poate fi evaluat în acest moment; acest aspect va face obiectul procedurilor penale din Jersey”.
Un purtător de cuvânt al biroului procurorului general din Jersey a declarat că nu poate comenta investigațiile aflate în desfășurare. Într-o declarație, avocații lui Abramovich au negat acuzațiile și au afirmat că clientul lor nu a fost pus sub acuzare pentru nicio infracțiune.
„Orice sugestie că domnul Abramovich ar fi fost implicat în activități penale este falsă”, au spus ei. „Nu au fost formulate acuzații împotriva clientului nostru și nu există proceduri penale în Jersey împotriva clientului nostru; instanța din Jersey a confirmat de fapt că nu există proceduri penale împotriva clientului nostru aflate în așteptare.”