Anul 2026 se conturează drept unul extrem de dificil pentru economia României, iar riscul unor majorări de taxe, inclusiv al TVA, rămâne real. Economistul Adrian Negrescu lansează un avertisment dur: fără o reducere drastică a cheltuielilor publice și fără o disciplină bugetară clară, statul va fi nevoit să transfere costurile dezechilibrelor către populație și mediul de afaceri, într-un moment în care puterea de cumpărare este deja sever afectată.
Semnalele de alarmă sunt deja vizibile în economie, inclusiv în consumul zilnic. Chiar și perioada sărbătorilor, considerată tradițional una dintre cele mai bune pentru comerț, a adus vânzări mult sub așteptări, potrivit lui Adrian Negrescu, într-o intervenție la Antena 3 CNN.
Economistul atrage atenția că România a ajuns în topul european al scumpirilor, însă consumul nu mai reușește să țină pasul cu aceste creșteri. Comercianții încearcă să își acopere pierderile prin prețuri mai mari, dar populația nu mai are resursele necesare pentru a susține acest model. În opinia sa, orice presiune suplimentară, precum o creștere de TVA, ar putea declanșa un efect de domino, cu marfă nevândută, blocaje financiare și falimente în lanț.
Adrian Negrescu estimează că inflația va rămâne prezentă cel puțin până la jumătatea anului 2026, însă fără episoadele dramatice din anii anteriori. Creșterile masive ale prețurilor la energie, de peste 70%, nu se vor repeta, însă presiunile nu vor dispărea complet.
Potrivit analizelor sale, prețul gazelor ar putea crește cuprins între 3 și 10 procente. Deși aceste valori nu indică un șoc major, economistul avertizează că liberalizarea pieței gazelor, programată pentru luna aprilie, reprezintă un moment critic. Modul în care va fi gestionată această etapă poate influența semnificativ evoluția inflației și costurile suportate de populație și firme.
Cea mai mare problemă, în opinia economistului, nu este însă inflația, ci nivelul ridicat al cheltuielilor publice.
Negrescu privește cu îngrijorare bugetele anunțate pentru 2026, care includ proiecte ample, bonusuri, sporuri și investiții considerate de imagine, în detrimentul unor priorități reale. El atrage atenția că există fonduri pentru stadioane, privilegii în companiile de stat și diverse beneficii, în timp ce alte domenii esențiale, precum alocațiile copiilor, sănătatea sau educația, se confruntă cu lipsuri cronice.
Aceste costuri suplimentare, care nu au fost corect estimate, pot forța guvernul să caute soluții rapide, iar majorarea taxelor devine, în acest context, o opțiune tot mai probabilă.
Economistul face o diferență clară între investițiile care pot susține economia și cele care aduc doar capital politic. Într-o perioadă de fragilitate economică, proiectele mari, dar cu impact redus asupra dezvoltării reale, sunt greu de justificat.
Negrescu subliniază că astfel de cheltuieli ar fi fost acceptabile într-un context de creștere economică accelerată. În actualele condiții, când economia „abia respiră”, fiecare leu cheltuit fără o analiză riguroasă contribuie la adâncirea dezechilibrelor bugetare.
Poziția economistului se suprapune peste declarațiile recente ale lui Ilie Bolojan, care a avertizat public că taxele nu vor crește în 2026 doar dacă Guvernul și Parlamentul respectă strict disciplina bugetară. Reducerea cheltuielilor inutile și prioritizarea investițiilor sunt condiții esențiale pentru evitarea unei poveri fiscale suplimentare.
Bolojan a atras atenția că fiecare salariu plătit nejustificat în sectorul public înseamnă mai puțini bani pentru investiții, sănătate și educație, accentuând presiunea asupra bugetului de stat.
Adrian Negrescu concluzionează că anul 2026 va aduce provocări majore pentru români, marcate de inflație persistentă, consum scăzut și lipsa banilor în economie. Iar „dacă statul nu taie din cheltuieli și nu prioritizează corect investițiile, discuția despre majorarea taxelor va reveni inevitabil”.