100 de zile de guvernare Bolojan: cum au fost evitate crizele și ce urmează pentru România

Premierul Ilie Bolojan a făcut vineri bilanțul celor 100 de zile de guvernare. El a declarat că executivul a luat măsurile necesare pentru a evita intrarea României în incapacitate de plată. Conducerea Guvernului a început într-un context dificil, cu deficit bugetar de peste 9% și venituri în PIB sub media Uniunii Europene.

Criza bugetară și măsurile adoptate în cele 100 de zile

Bolojan a explicat că România avea venituri bugetare de puțin peste 30% din PIB, față de media europeană de peste 40%. Cheltuielile publice erau supradimensionate cu peste 30 de miliarde de euro anual.

„Am preluat această responsabilitate pe fondul unei crize bugetare. Fără măsuri urgente, consecințele pentru cetățeni ar fi fost grave”, a spus premierul.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Confirmarea agențiilor de rating

În aceste 100 de zile, agențiile internaționale de rating au confirmat că România a făcut pași corecți pentru redresarea financiară. Bolojan a subliniat că nu a fost vorba de austeritate, ci de responsabilitate. Măsurile luate au vizat corectarea deficitelor și comunicarea clară a situației reale către cetățeni.

Creșterea veniturilor fiscale și combaterea evaziunii

Premierul a detaliat măsurile privind colectarea fiscală.

„Propunerile adoptate, inclusiv pachetul doi, întăresc capacitatea ANAF de a încasa impozitele și de a opri firmele fantomă”, a explicat Bolojan.

Acțiunile au vizat creșterea veniturilor fiscale și eliminarea portițelor care permiteau pierderi pentru stat.

Reducerea cheltuielilor publice în 100 de zile

Guvernul a plafonat salariile și a redus sporurile nejustificate, urmărind limitarea cheltuielilor nesustenabile.

„Am început să corectăm nedreptățile și lucrurile care nu mai sunt suportabile pentru cetățeni”, a arătat premierul.

Aceste măsuri sunt considerate un prim pas spre o economie echilibrată și funcțională.

Ordine în investiții și prioritizarea proiectelor

Bolojan a explicat că în primele 100 de zile a fost făcută „ordine în investiții”. Proiectele finanțate din fonduri europene au fost continuate, iar cele naționale au fost prioritizate. Cofinanțarea locală a devenit condiție pentru alocarea resurselor, pentru a evita investițiile supradimensionate. Premierul a dat exemplul stadioanelor construite în localități fără activități sportive.

Reforma administrației locale, amânată dar necesară

Premierul a anunțat că reforma administrației locale a fost pregătită, dar nu definitivă. Totuși, adoptarea pachetului este esențială pentru descentralizare și reducerea birocrației.

„Trebuie să avem o administrație eficientă, care să fie factor de dezvoltare și să preia competențe de la Guvern”, a spus Bolojan.

Listarea companiilor de stat pe bursă

Un alt obiectiv discutat în aceste 100 de zile este listarea pe bursă a unor companii publice. Premierul a menționat CEC și Compania Națională Aeroporturi București, dar și alte societăți care nu sunt listate în prezent.

”Avem rezerve importante care pot fi valorificate dacă vom lista la bursă pachete minoritare ale unor companii publice care și astăzi sunt listate, fără să ne pierdem controlul asupra acestor companii sau să listăm la bursă companii care astăzi nu sunt listate, CEC-ul, de exemplu, Aeroportul Otopeni”, a explicat Bolojan.

Beneficiile listării pentru piața de capital

Premierul a subliniat că listarea va permite o mai bună folosire a banilor din fondurile de pensii. În plus, bursa va fi revigorată, companiile vor avea o administrare mai eficientă și vor oferi servicii îmbunătățite. Bolojan a precizat că, în 2026, vor fi listate pe burse și companii din energie și transporturi, fără a menționa care.

100 de zile de guvernare și perspectiva viitoare

Bilanțul premierului arată că această perioadă a fost marcată de decizii pentru stabilitate economică și consolidarea încrederii. Creșterea veniturilor fiscale, reducerea cheltuielilor și ordonarea investițiilor sunt măsuri prezentate drept fundament pentru politicile viitoare.