Prima pagină » Banca Mondială și FMI modifică evaluarea sustenabilității datoriei pentru țările cu venituri scăzute. Un cadru revizuit pentru un mediu financiar mai riscant

Banca Mondială și FMI modifică evaluarea sustenabilității datoriei pentru țările cu venituri scăzute. Un cadru revizuit pentru un mediu financiar mai riscant

Banca Mondială și FMI modifică evaluarea sustenabilității datoriei pentru țările cu venituri scăzute. Un cadru revizuit pentru un mediu financiar mai riscant
FMI îmbunătățește prognoza de creștere globală după atenuarea tarifelor impuse de Trump. Foto: Puterea.ro

Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional (FMI) au aprobat o serie de reforme menite să actualizeze modul în care este evaluată sustenabilitatea datoriei în cazul țărilor cu venituri scăzute. Cele două instituții financiare internaționale consideră că modificările sunt necesare pentru a reflecta un mediu economic și financiar devenit mai complex, în care statele vulnerabile se confruntă cu niveluri mai ridicate ale datoriei și cu riscuri suplimentare.

Comitetele executive ale Băncii Mondiale și FMI au aprobat propunerile, într-o revizuire comună a cadrului de evaluare care reprezintă prima modificare majoră a acestuia din 2017. Noul set de reguli urmărește să ofere o imagine mai amplă asupra riscurilor asociate datoriei publice și asupra capacității unui stat de a contracta noi împrumuturi fără să ajungă în situația de a nu-și mai putea onora obligațiile existente. Revizuirea vine într-un moment în care numeroase economii cu venituri scăzute au acumulat datorii importante, iar condițiile de finanțare internațională au devenit mai dificile. În acest context, evaluarea corectă a capacității de îndatorare este esențială atât pentru guvernele care caută finanțare, cât și pentru creditorii lor.

Analiza datoriei interne va avea un rol mai important

Una dintre principalele schimbări propuse de Banca Mondială și FMI vizează analiza mai detaliată a datoriei interne. Până acum, evaluările s-au concentrat într-o măsură importantă asupra riscurilor asociate datoriei externe, însă structura finanțării guvernelor s-a modificat în multe state.

Prin noul cadru, analiza urmează să țină mai bine cont de ansamblul obligațiilor financiare ale statelor și de interacțiunea dintre datoria internă și cea externă. Obiectivul este identificarea mai precisă a vulnerabilităților care pot apărea atunci când nivelul datoriei crește sau când condițiile de finanțare se deteriorează.

Reformele includ și extinderea evaluării provocărilor de dezvoltare pe termen lung. Printre factorii care vor fi luați în calcul într-un mod mai amplu se află schimbările climatice, care pot genera costuri bugetare suplimentare pentru țările vulnerabile.

Pentru multe economii cu venituri scăzute, efectele schimbărilor climatice pot presupune investiții semnificative în infrastructură, protecție împotriva fenomenelor extreme și adaptarea economiei. În același timp, aceste state au adesea un spațiu fiscal limitat, ceea ce face ca finanțarea acestor investiții să poată influența direct sustenabilitatea datoriei.

Noi instrumente pentru măsurarea riscurilor

Un alt obiectiv al reformei este îmbunătățirea modului în care sunt măsurate riscurile asociate sustenabilității datoriei. Banca Mondială și FMI vor perfecționa metodologia utilizată pentru evaluarea capacității de îndatorare a statelor și vor introduce instrumente suplimentare pentru analiza sustenabilității.

Cele două instituții intenționează să îmbunătățească ceea ce au descris drept „instrumentele pentru o evaluare reală” a situației financiare a țărilor analizate. În acest proces vor fi utilizate și teste de stres, menite să verifice modul în care datoriile și finanțele publice ar reacționa în scenarii economice dificile.

Testele de stres pot permite identificarea unor vulnerabilități care nu sunt evidente într-un scenariu economic de bază. O creștere a dobânzilor, o încetinire economică, deprecierea monedei sau reducerea veniturilor bugetare pot modifica semnificativ capacitatea unui stat de a-și achita datoriile.

Prin introducerea unor astfel de instrumente, Banca Mondială și FMI urmăresc să obțină evaluări mai consistente și mai precise. În același timp, reformele sunt menite să contribuie la o mai bună comparabilitate a analizelor realizate pentru diferite state.

Transparența datelor privind datoria, o prioritate

Reforma pune un accent suplimentar și pe calitatea și transparența informațiilor referitoare la datoria publică. Banca Mondială și FMI vor încuraja țările să îmbunătățească datele furnizate cu privire la structura și nivelul obligațiilor lor financiare.

Disponibilitatea unor informații complete este importantă pentru evaluarea riscurilor, în special într-un context în care structurile de finanțare ale statelor au devenit mai complexe. O imagine incompletă asupra datoriei poate conduce la o evaluare incorectă a capacității de rambursare și poate afecta atât deciziile creditorilor, cât și politicile guvernelor.

Cadrul privind sustenabilitatea datoriei este utilizat de cele două instituții pentru a determina dacă un stat poate contracta noi împrumuturi fără să își pună în pericol capacitatea de a achita datoriile deja existente. Analiza are un rol important în relația dintre țările cu venituri scăzute și instituțiile financiare internaționale, inclusiv atunci când sunt pregătite programe de finanțare sau restructurare.

Modificările aprobate de Banca Mondială și FMI sunt programate să devină operaționale începând cu semestrul al doilea al anului 2027. Până atunci, instituțiile urmează să pregătească implementarea noilor metodologii și instrumente de evaluare.

Alte articole importante
România are două oferte pentru construirea unui AI Gigafactory. Selecția este în faza finală
Tehnologie
România are două oferte pentru construirea unui AI Gigafactory. Selecția este în faza finală
România are două oferte pentru construirea unui centru de infrastructură de inteligență artificială de tip AI Gigafactory, iar autoritățile se află în etapa finală a procesului de selecție. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, speră ca rezultatul să poată fi anunțat până la sfârșitul anului 2026. Anunțul a fost făcut vineri, la Concordia Summit 2026, unde ministrul […]
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Companii
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Planurile de restructurare ale TAROM și Complexului Energetic Oltenia trebuie renegociate cu Comisia Europeană, după ce măsurile prevăzute inițial nu au fost realizate integral, iar calendarul acestora a ajuns la termen. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că autoritățile române vor începe demersurile în noiembrie, obiectivul fiind ca noile înțelegeri să fie stabilite, în […]
„Măcel total” pe Wall Street după victoria democraților. Temeri că opoziția față de centrele de date va lovi boom-ul inteligenței artificiale
Piață de Capital - Fonduri
„Măcel total” pe Wall Street după victoria democraților. Temeri că opoziția față de centrele de date va lovi boom-ul inteligenței artificiale
Victoriile electorale ale democraților din Statele Unite au declanșat un val de îngrijorare pe Wall Street, unde investitorii se tem că noile autorități vor încetini dezvoltarea centrelor de date care susțin expansiunea inteligenței artificiale. În ședința de joi, S&P 500 a pierdut peste 4%, Nasdaq Composite s-a depreciat cu 5,5%, iar indicele VIX, care măsoară […]
Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET
Piață de Capital - Fonduri
Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET
Repornirea Unității 1 de la Cernavodă a adus doar un plus modest pentru acțiunile Nuclearelectrica (SNN) la finalul ședinței de joi. Deși titlul a deschis în forță și a urcat până la 63,3 lei (+4%), valul de vânzări din a doua parte a zilei a împins cotația la minimul ședinței, de 60,8 lei (+0,16%). Acțiunea […]
România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro
Analize
România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro
România a primit aproximativ 108,3 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile în perioada 2007-2025 și a contribuit cu circa 35,9 miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Diferența dintre sumele atrase și contribuția națională depășește 72 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că, pentru fiecare euro virat la bugetul comunitar, România a primit […]
Bursa de Valori București a închis pe minus. Rulajul a depășit 109 milioane de lei în ședința de joi
Piață de Capital - Fonduri
Bursa de Valori București a închis pe minus. Rulajul a depășit 109 milioane de lei în ședința de joi
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat în scădere ședința de tranzacționare de joi, 5 noiembrie 2026, în condițiile în care principalii indici au înregistrat pierderi, iar valoarea totală a tranzacțiilor a ajuns la 109,4 milioane de lei, echivalentul a aproape 20,5 milioane de euro. Indicele BET, principala referință a pieței de capital din România, […]