Bruxellesul vrea bani proprii: planul Ursulei von der Leyen care poate schimba bugetul UE după 2028

Uniunea Europeană intră într-o etapă decisivă în privința finanțelor sale: fără noi surse de venit, blocul comunitar riscă fie să reducă investițiile, fie să ceară mai mulți bani de la statele membre. Declarația vine într-un moment sensibil, în care negocierile pentru viitorul buget multianual al Uniunii, aferent perioadei 2028–2034, se anunță tensionate și pline de mize politice și economice majore.

„Fără taxe proprii, Europa va avea mai puțin de oferit”

Într-un discurs susținut în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, Ursula von der Leyen a avertizat că introducerea unor noi „resurse proprii” este esențială pentru viitorul Uniunii, conform Politico.

„Noile resurse proprii sunt indispensabile”, a transmis șefa Comisiei, subliniind că alternativa este simplă, dar dificilă: fie contribuții mai mari din partea statelor, fie un buget mai mic și, implicit, mai puține programe europene. Această poziție reflectă o schimbare de paradigmă la nivel european, în care Bruxellesul încearcă să devină mai autonom financiar, reducându-și dependența de bugetele naționale.

Euro trece de pragul de 5,1 lei: tensiunile politice împing leul spre noi minime

15:30

Vânzare de milioane în turismul românesc: cât a încasat Alin Burcea pentru controlul agenției Paralela 45

13:06

Datorii de miliarde și presiune pe buget

Unul dintre principalele motive pentru această schimbare este povara financiară generată de împrumuturile comune contractate în perioada pandemiei. Uniunea Europeană trebuie să ramburseze aproximativ 390 de miliarde de euro, bani utilizați pentru relansarea economiilor după criza Covid-19. Această obligație vine în paralel cu necesitatea de a continua finanțarea unor domenii cheie: agricultură, dezvoltare regională, industrie, inovare și apărare.

În aceste condiții, echilibrul bugetar devine tot mai dificil, iar presiunea asupra mecanismelor de finanțare crește.

Ce taxe ar putea introduce UE

Comisia Europeană a propus deja un set de măsuri fiscale care ar putea aduce venituri suplimentare de aproximativ 66 de miliarde de euro anual.

Printre acestea se numără:

• taxe pe importurile cu amprentă mare de carbon
• impozite pe emisiile de carbon generate în interiorul UE
• taxe pentru deșeurile electronice nereciclate
• accize suplimentare pe tutun
• impozitarea profiturilor corporative.

În paralel, Parlamentul European a venit cu propriile propuneri, care merg chiar mai departe: taxe pentru giganții tehnologici, companiile din domeniul cripto și platformele de jocuri de noroc online.

Bugetul UE, câmp de luptă între state și Parlament

Discuțiile despre noile taxe sunt strâns legate de dimensiunea viitorului buget european. Parlamentul European a cerut creșterea acestuia peste pragul de 2 trilioane de euro, cu aproximativ 200 de miliarde mai mult decât propunerea inițială. Această poziție este susținută de mai multe grupuri politice majore, care argumentează că Uniunea trebuie să aibă resurse suficiente pentru a face față provocărilor actuale, de la competiția globală la securitate și tranziția verde.

De cealaltă parte, state precum Germania și Olanda se opun unei creșteri semnificative a contribuțiilor și pledează pentru un buget mai restrâns.

Cancelarul german Friedrich Merz a criticat deja ideea unui buget extins, invocând eforturile de consolidare fiscală pe care statele membre le fac la nivel intern.

Negocieri dure până la sfârșitul lui 2026

Calendarul este strâns: oficial, acordul pentru bugetul 2028–2034 trebuie încheiat până la finalul anului 2027, însă liderii europeni încearcă să ajungă la un compromis încă din 2026.

Summitul din decembrie 2026 este văzut ca momentul decisiv, când negocierile ar putea intra în faza finală.

În acest context, lideri precum Emmanuel Macron susțin flexibilizarea regulilor, inclusiv amânarea rambursării unor datorii, pentru a elibera resurse suplimentare în buget.