Prima pagină » Presa germană analizează contractul de 5,7 miliarde de euro dintre România și Rheinmetall: impact major asupra industriei de apărare

Presa germană analizează contractul de 5,7 miliarde de euro dintre România și Rheinmetall: impact major asupra industriei de apărare

Presa germană analizează contractul de 5,7 miliarde de euro dintre România și Rheinmetall: impact major asupra industriei de apărare
Foto: Rheinmetall

Presa din Germania a analizat în detaliu contractul de aproximativ 5,7 miliarde de euro semnat de România cu grupul german Rheinmetall, un acord considerat unul dintre cele mai importante programe de înzestrare militară ale României din ultimele decenii. Publicații precum Die Zeit, Bild și Der Spiegel subliniază atât dimensiunea financiară a contractului, cât și implicațiile sale strategice pentru securitatea europeană.

Potrivit analizelor din presa germană, acordul semnat de România cu grupul german Rheinmetall include achiziția de vehicule de luptă, sisteme de apărare antiaeriană, muniție și nave militare. Livrările sunt planificate să înceapă în 2028 și să fie finalizate până în 2030, ceea ce indică un orizont de implementare pe termen mediu, specific programelor majore de modernizare militară.

Cel mai important pachet de comenzi externe din istoria recentă a companiei

Die Zeit notează că Rheinmetall consideră acest contract drept cel mai important pachet de comenzi externe din istoria recentă a companiei. În același timp, publicația subliniază dimensiunea industrială a acordului, arătând că România ar urma să primească aproape 300 de vehicule de luptă, sisteme de apărare aeriană și componente navale, inclusiv patru nave militare.

Pe lângă livrările de echipamente, grupul german intenționează să investească sume semnificative în România pentru dezvoltarea capacităților locale de producție. Transferul de tehnologie și implicarea subcontractorilor români sunt prezentate ca elemente centrale ale proiectului, cu potențial de a genera mii de locuri de muncă în industrie.

Bild plasează acordul în contextul mai larg al reconfigurării securității europene după invazia Rusiei în Ucraina, subliniind că numeroase state europene își cresc bugetele de apărare. România este astfel parte dintr-o tendință regională de accelerare a achizițiilor militare, în special în zona sistemelor antiaeriene și a vehiculelor blindate.

Structura contractului și detalii despre echipamentele incluse în program

Analizele din presa germană și din publicații de specialitate arată că acordul semnat de România cu Rheinmetall are o structură complexă, cu mai multe componente majore de armament și infrastructură militară.

Elementul central îl reprezintă achiziția a aproximativ 298 de vehicule de luptă Lynx KF41, evaluate la circa 3,3 miliarde de euro. Acestea urmează să fie produse în cadrul unei colaborări industriale locale, prin compania Rheinmetall Automecanica, creată împreună cu parteneri români, ceea ce sugerează o componentă importantă de localizare a producției.

Pe lângă vehiculele blindate, România va achiziționa mai multe sisteme de apărare antiaeriană, inclusiv șapte sisteme Skynex destinate combaterii dronelor, rachetelor și proiectilelor de artilerie, precum și sisteme mobile Skyranger 35 și sisteme navale Millennium. Valoarea totală a componentei de apărare aeriană este estimată la aproape un miliard de euro.

Un alt segment important al contractului îl reprezintă muniția, respectiv peste 400.000 de proiectile programabile de tip AHEAD, evaluate la aproximativ 450 de milioane de euro. În plus, acordul include și achiziția a două nave de patrulare maritimă și a două ambarcațiuni destinate salvării submarinelor, componentă estimată la aproximativ 920 de milioane de euro.

O parte importantă a producției va fi realizată în România

Der Spiegel pune accent pe contextul geopolitic al contractului, menționând războiul din Ucraina și dezbaterile privind viitorul angajament al Statelor Unite în securitatea Europei. Publicația subliniază că o parte importantă a producției va fi realizată în România, ceea ce transformă acordul nu doar într-o achiziție militară, ci și într-un proiect de dezvoltare industrială.

În același timp, Der Spiegel citează oficiali români, inclusiv pe Mihai Jurca, șeful Cancelariei premierului, care a afirmat că mai mult de jumătate din producție ar urma să fie realizată în România sau în colaborare cu firme locale. Această componentă este esențială pentru strategia de consolidare a industriei naționale de apărare.

Potrivit publicației de specialitate ES&T, România a solicitat finanțări europene în valoare de 16,7 miliarde de euro prin programul SAFE, ceea ce arată dimensiunea mai largă a planului de modernizare militară. Din această perspectivă, contractul cu Rheinmetall reprezintă doar una dintre componentele majore ale programului de înzestrare.

Alte articole importante
Acuzațiile privind ROBOR, relansate. Piperea avertizează asupra riscurilor unei retrogradări la „junk”: băncile, fondurile de pensii și costul creditelor ar putea fi afectate
Acuzațiile privind ROBOR, relansate. Piperea avertizează asupra riscurilor unei retrogradări la „junk”: băncile, fondurile de pensii și costul creditelor ar putea fi afectate
Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea susține că o eventuală retrogradare a României în categoria „junk” ar produce efecte în lanț asupra sistemului financiar, de la titlurile de stat și fondurile de pensii până la costurile creditelor și cursul valutar. În același timp, acesta reia acuzațiile privind presupusa manipulare a indicelui ROBOR și solicită despăgubiri din partea […]
Italia deschide ofensiva împotriva regulilor verzi din viitorul buget UE. Roma cere relaxarea condițiilor de mediu pentru accesul la fondurile europene
Italia deschide ofensiva împotriva regulilor verzi din viitorul buget UE. Roma cere relaxarea condițiilor de mediu pentru accesul la fondurile europene
Italia conduce o coaliție de state care încearcă să relaxeze regulile de mediu propuse de Comisia Europeană pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, estimat la aproximativ 2.000 de miliarde de euro. Guvernul condus de Giorgia Meloni avertizează că noile condiții ecologice ar putea exclude industrii întregi de la finanțarea europeană, afectând competitivitatea economiei europene […]
România ar putea ajunge să-și vândă aurul? Scenariul „junk” care îngrijorează economiștii și explicațiile BNR privind rezerva de la Londra
România ar putea ajunge să-și vândă aurul? Scenariul „junk” care îngrijorează economiștii și explicațiile BNR privind rezerva de la Londra
O eventuală retrogradare a României în categoria „junk” ar putea forța statul să caute surse rapide de finanțare, inclusiv prin valorificarea unei părți din rezerva de aur, avertizează economistul Adrian Negrescu. BNR susține însă că păstrarea majorității lingourilor la Londra are în primul rând un rol operațional, pentru mobilizarea rapidă a activelor pe piața internațională. […]
Petrolul ar putea aduce noi scumpiri la pompă. Analiștii avertizează că tensiunile dintre SUA și Iran mențin riscul unei noi creșteri a prețurilor
Economie mondială
Petrolul ar putea aduce noi scumpiri la pompă. Analiștii avertizează că tensiunile dintre SUA și Iran mențin riscul unei noi creșteri a prețurilor
Prețul petrolului s-a retras puternic după maximele atinse în luna mai, iar șoferii au început deja să resimtă efectele prin ieftinirea carburanților. Totuși, analiștii avertizează că piața petrolului nu și-a încheiat încă perioada de volatilitate, iar noi scumpiri nu pot fi excluse. Potrivit unei analize Reuters, graficele tehnice ale petrolului indică existența a două „goluri […]
Unicredit: BNR ar putea începe să reducă dobânda-cheie în 2027. Inflația este așteptată să coboare spre 5,5% până la finalul anului
Macroeconomie
Unicredit: BNR ar putea începe să reducă dobânda-cheie în 2027. Inflația este așteptată să coboare spre 5,5% până la finalul anului
Analiștii Unicredit estimează că banca centrală va menține dobânda neschimbată în 2026, urmând să înceapă relaxarea politicii monetare anul viitor, pe măsură ce presiunile inflaționiste se reduc. Banca Națională a României (BNR) ar putea începe ciclul de reducere a dobânzii de politică monetară în cursul anului 2027, după ce inflația va continua să se tempereze, […]
Deficitul comercial al României s-a redus cu peste 6% în primele cinci luni din 2026. Exporturile au crescut mai rapid decât importurile
Macroeconomie
Deficitul comercial al României s-a redus cu peste 6% în primele cinci luni din 2026. Exporturile au crescut mai rapid decât importurile
INS: Deficitul comercial a coborât la 13,5 miliarde de euro, pe fondul avansului exporturilor și al stagnării importurilor. Mașinile și echipamentele de transport rămân principalul motor al comerțului exterior. Deficitul balanței comerciale a României s-a redus în primele cinci luni din 2026, după ce exporturile au continuat să crească într-un ritm superior importurilor. Potrivit datelor […]