Prima pagină » Șeful ASF vede o șansă majoră pentru România: Bursa, pensiile private și asigurările pot deveni motoarele economiei. Raportul Comisiei Europene indică un potențial uriaș de dezvoltare pentru piețele financiare non-bancare

Șeful ASF vede o șansă majoră pentru România: Bursa, pensiile private și asigurările pot deveni motoarele economiei. Raportul Comisiei Europene indică un potențial uriaș de dezvoltare pentru piețele financiare non-bancare

Șeful ASF vede o șansă majoră pentru România: Bursa, pensiile private și asigurările pot deveni motoarele economiei. Raportul Comisiei Europene indică un potențial uriaș de dezvoltare pentru piețele financiare non-bancare

România are în față o oportunitate importantă de a-și consolida economia prin dezvoltarea piețelor financiare non-bancare, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu. Potrivit acestuia, piața de capital, sistemul de pensii private și sectorul asigurărilor ar putea deveni piloni esențiali pentru finanțarea investițiilor și susținerea creșterii economice pe termen lung. Mesajul a fost transmis după publicarea de către Comisia Europeană a Pachetului de primăvară al Semestrului European 2026, document care analizează situația economică a statelor membre și stabilește direcțiile de dezvoltare pentru perioada următoare.

În opinia șefului ASF, raportul dedicat României evidențiază atât provocările existente, cât și resursele de creștere pe care țara le poate valorifica printr-o dezvoltare accelerată a piețelor financiare.

România rămâne mult sub media europeană la indicatorii financiari

Datele prezentate de Comisia Europeană arată că există un decalaj semnificativ între România și media Uniunii Europene, însă acest lucru poate reprezenta și o oportunitate de dezvoltare. Potrivit cifrelor citate de Alexandru Petrescu, capitalizarea bursieră a companiilor listate în România reprezenta 12,4% din PIB în trimestrul al doilea al anului 2025. Prin comparație, media la nivelul Uniunii Europene era de aproape 68% din PIB.

Diferențele sunt și mai evidente în ceea ce privește averea financiară a populației. Activele financiare ale gospodăriilor românești reprezentau la finalul anului trecut aproximativ 63% din PIB, în timp ce media europeană depășea 200%. În același timp, activele financiare pe cap de locuitor erau estimate la aproximativ 11.900 de euro în România, față de circa 85.000 de euro în statele Uniunii Europene.

Potrivit președintelui ASF, aceste cifre nu trebuie privite doar ca un semn al decalajelor existente, ci și ca dovada unui spațiu considerabil de creștere în anii următori.

Bursa și pensiile private, surse alternative de finanțare pentru companii

Alexandru Petrescu subliniază că economia românească dispune de antreprenori și companii cu potențial de dezvoltare, dar și de un număr tot mai mare de investitori interesați de alternative la depozitele bancare și alte instrumente financiare tradiționale.

În ultimii ani, piața de capital a înregistrat o evoluție pozitivă, iar interesul pentru investiții a crescut constant. Totodată, sistemul de pensii private și-a continuat expansiunea, în timp ce educația financiară a devenit un subiect tot mai prezent în spațiul public.

Șeful ASF consideră că dezvoltarea acestor segmente este esențială pentru modernizarea economiei și pentru reducerea dependenței de finanțarea bancară.

Economia are nevoie de surse diversificate de capital

Potrivit raportului Comisiei Europene, firmele românești continuă să se bazeze într-o proporție ridicată pe resurse proprii pentru finanțarea investițiilor. Aproximativ 71% din investițiile companiilor sunt susținute din surse interne, un nivel superior mediei europene. Această situație arată că există loc pentru dezvoltarea unor mecanisme alternative de finanțare, iar piața de capital ar putea deveni în următorii ani un canal important prin care firmele românești să atragă fonduri pentru extindere, inovare și proiecte noi.

Președintele ASF afirmă că o economie competitivă are nevoie de piețe financiare funcționale, investitori instituționali puternici, sisteme de pensii private solide și produse de asigurare capabile să ofere protecție populației și mediului de afaceri.

În concluzie, Alexandru Petrescu apreciază că România are încă multe decalaje de recuperat în raport cu statele dezvoltate ale Uniunii Europene, însă dispune și de un potențial important care poate fi valorificat.

Alte articole importante
Atacurile cibernetice se intensifică după descoperirea unor vulnerabilități PHP. Companiile și guvernele se grăbesc să își protejeze sistemele
Tehnologie
Atacurile cibernetice se intensifică după descoperirea unor vulnerabilități PHP. Companiile și guvernele se grăbesc să își protejeze sistemele
Companiile și instituțiile publice din întreaga lume au accelerat implementarea măsurilor de securitate după descoperirea unor vulnerabilități critice în PHP, un limbaj de programare utilizat pe scară largă pentru dezvoltarea site-urilor și a aplicațiilor web. În paralel, furnizorii de servicii cloud au raportat o creștere rapidă a tentativelor de exploatare a acestor defecte, numărul lor […]
România a redus deficitul bugetar la 7,8% din PIB în 2025, confirmă Eurostat. Consolidarea fiscală trebuie să continue
Macroeconomie
România a redus deficitul bugetar la 7,8% din PIB în 2025, confirmă Eurostat. Consolidarea fiscală trebuie să continue
România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,8% din produsul intern brut (PIB), față de 9,2% din PIB în 2024, potrivit datelor definitive validate de Eurostat și prezentate de Ministerul Finanțelor. Reducerea de 1,4 puncte procentuale reprezintă una dintre cele mai importante ajustări înregistrate la nivelul Uniunii Europene, într-un context în care […]
UE își schimbă strategia în Arctica: trei direcții prioritare pentru securitate, energie și resurse critice
Economie mondială
UE își schimbă strategia în Arctica: trei direcții prioritare pentru securitate, energie și resurse critice
Uniunea Europeană își propune să își consolideze poziția strategică în Arctica, pe fondul accelerării schimbărilor climatice și al intensificării competiției internaționale pentru accesul la noi rute comerciale și la resurse naturale. Regiunea, considerată mult timp în primul rând o prioritate de mediu, capătă o importanță tot mai mare pentru securitatea europeană, transportul maritim și aprovizionarea […]
România riscă o criză de aprovizionare cu motorină în această iarnă: prețurile au crescut cu aproape 40%, iar stocurile disponibile sunt mai mici decât sugerează cifrele oficiale
Macroeconomie
România riscă o criză de aprovizionare cu motorină în această iarnă: prețurile au crescut cu aproape 40%, iar stocurile disponibile sunt mai mici decât sugerează cifrele oficiale
România ar putea întâmpina dificultăți de aprovizionare cu motorină în lunile de iarnă, în condițiile în care prețurile carburanților au crescut puternic de la începutul anului, iar rezervele strategice nu oferă neapărat protecția pe care o sugerează cifrele prezentate public. Potrivit unei analize publicate joi de think-tank-ul economic Frames, criza globală a motorinei s-ar putea […]
Parlamentul European aprobă noi reguli pentru drepturile pasagerilor: rambursări mai clare, termene stricte și protecție sporită pentru călători
Macroeconomie
Parlamentul European aprobă noi reguli pentru drepturile pasagerilor: rambursări mai clare, termene stricte și protecție sporită pentru călători
Parlamentul European a aprobat, în ședința plenară din 20 octombrie, acordul privind consolidarea aplicării drepturilor pasagerilor în Uniunea Europeană. Textul rezultat în urma negocierilor dintre Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană urmărește să clarifice responsabilitățile operatorilor, să simplifice procedurile de rambursare și compensare și să îmbunătățească informarea călătorilor, indiferent de mijlocul de transport utilizat. […]
Majorarea taxelor nu mai poate susține singură reducerea deficitului bugetar: România are nevoie de o colectare mai eficientă și de cheltuieli publice mai bine controlate
Macroeconomie
Majorarea taxelor nu mai poate susține singură reducerea deficitului bugetar: România are nevoie de o colectare mai eficientă și de cheltuieli publice mai bine controlate
Creșterea taxelor pentru reducerea deficitului bugetar își atinge limitele, în condițiile în care atât companiile, cât și populația resimt efectele fiscalității mai ridicate, iar perspectivele economice ale României se deteriorează. Economia ar urma să înregistreze un avans de numai 0,7% în acest an, ceea ce impune identificarea unor soluții care să permită continuarea consolidării bugetare […]