Ce plan prezintă România, azi, la Bruxelles? Comisia Europeană ar putea publica o nouă recomandare de traiectorie fiscală pentru România

Ce plan prezintă România la Bruxelles? – este întrebarea zilei astăzi, când Consiliul de Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN) se reunește, la Luxemburg, pentru a lua în discuție mecanismul de redresare și reziliență, semestrul european 2025, pactul de stabilitate și creștere, extinderea zonei euro sau impozitarea, printre alte teme pe ordinea de zi. „Orice plan de măsuri prezentat Comisiei Europene trebuie, în primul rând, să fie adoptat şi legiferat de Guvernul României sau de Parlamentul României. Dacă este legiferat, atunci poate fi prezentat Comisiei Europene. Bineînţeles, totul se discută pe măsuri adoptate, fiindcă măsuri discutate sau măsuri posibile există o multitudine”. Având în vedere aceste condiții, la reuniunea ECOFIN nu se va discuta un astfel de plan, a declarat, ieri, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor, Alin Andrieş, adăugând că, astăzi, Comisia ar putea publica azi o nouă recomandare de traiectorie fiscală pentru România.  

Comisia Europeană ar putea publica azi o nouă recomandare de traiectorie fiscală pentru România

Andrieș a precizat că, potrivit scrisorii şi recomandării din 4 iunie, Comisia Europeană subliniază faptul că autorităţile din România, în Planul Structural, şi-au asumat ca până la 1 aprilie să ia măsurile necesare pentru încadrarea în ţintele de cheltuieli nete şi pentru a fi pe acea traiectorie propusă şi agreată de consolidare fiscală.

La 18 iunie 2025, ministrul interimar al Finanțelor, Barna Tanczos, a spus că România va merge la ECOFIN din 20 iunie cu un set de măsuri de ajustare bugetară, creșterile de taxe și reducerile de cheltuieli stabilite și asumate de noua coaliție de guvernare. Măsurile au fost discutate cu Comisia Europeană (CE), printre acestea fiind și ‘soluții care au fost propuse inclusiv de Comisie’, iar acum se află pe masa coaliției, care ar trebui să ia o decizie în timp util pentru a fi prezentate la ECOFIN din 20 iunie. Până la finalul lunii iunie, România trebuie să trimită Comisiei Europene măsurile pe care le va lua pentru ajustarea deficitului bugetar în acest an, pentru a se încadra în ținta de deficit pentru 2025, de 7% din PIB.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Alin Andrieş / Foto: Facebook

“La ECOFIN-ul de mâine, pe ordinea de zi există un punct în care se analizează punerea în aplicare a cadrului de guvernanţă economică şi, în special, se analizează sau se abordează recomandările Consiliului în contextul procedurii de deficit excesiv. Şi aici, în cazul României, după cum ştiţi, pe data de 4 iunie a fost publicată o propunere de decizie care indică faptul că România nu a adoptat măsurile necesare ca răspuns la recomandarea de corectare a deficitului bugetar excesiv. Aceasta este situaţia. Mâine (vineri n.r) nu se discută planul de măsuri sau nu se poate discuta un asemenea plan de măsuri. Trebuie să precizez de la bun început faptul că, pentru a putea să-l prezentăm Comisiei Europene, orice plan de măsuri trebuie în primul rând să fie adoptat şi legiferat de către Guvernul României sau de către Parlamentul României. În acel context în care este legiferat, se poate prezenta Comisiei Europene. Bineînţeles că totul se discută pe măsuri adoptate, fiindcă măsuri discutate sau măsuri posibile există o multitudine. Dar, ce este foarte important, pentru a ne încadra în ţintele de cheltuieli nete pe care le-am stabilit atât în cadrul Planului Naţional Structural, cât şi ulterior, trebuie să avem măsuri efective, aşa cum am adoptat măsurile în decembrie 2024 şi atunci ele au fost transmise şi sunt reflectate de către Comisia Europeană în recomandarea din iunie 2025, de pe 4 iunie, în care se ia act de acelea, se consideră, dar sunt considerate a nu fi suficiente”, a explicat Alin Andrieş la Digi 24, potrivit Agerpres.

Noi planuri în Mecanismul de Redresare și Reziliență pentru opt state

Cu privire la Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), Consiliul urmează să adopte decizii de punere în aplicare prin care să aprobe planurile de redresare și reziliență modificate prezentate de 8 state membre. Planurile de redresare și reziliență, instituite în februarie 2021, le permit statelor membre să beneficieze de Fondul de redresare și reziliență al UE, un program de sprijin financiar conceput să contribuie la repararea daunelor economice și sociale cauzate de pandemia de COVID-19. Țările membre care accesează fonduri din PNRR, sunt condiționate să aloce cel puțin 37% din buget pentru climă și biodiversitate și încă cel puțin 20% pentru măsurile digitale. De asemenea, fiecare evaluare pozitivă a cererilor de plată este condiționată de îndeplinirea satisfăcătoare a obiectivelor de etapă și a țintelor relevante.

MRR, în valoare totală de 723,8 miliarde de euro, este finanțat pe două componente: 385,8 miliarde de euro sub formă de împrumuturi și 338 de miliarde de euro sub formă de granturi. Până în prezent, toate planurile de redresare și reziliență au fost aprobate și au fost plătite peste 311 miliarde de euro către țările membre UE.

Din decembrie 2024 și până în prezent, mai multor țări li s-au aprobat planurile modificate ale mecanismelor de redresare și reziliență: Suedia, Slovenia, Danemarca, Belgia, Grecia, Cipru, Spania, Letonia, Țările de Jos, Portugalia, Slovacia.

Foto: Shutterstock

Rimânia a atras o treime din fondurile PNRR

Până în februarie 2025, România a atras 9,410 miliarde de euro (granturi și împrumuturi) din totalul de 28,5 miliarde de euro alocate, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din totalul fondurilor alocate prin PNRR.

În 20 februarie 2025, prim-ministrul Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe tema renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență al României. Suntem ferm motivați să ne mobilizăm pentru a recupera decalajele înregistrate, din păcate, până acum, în atragerea acestor finanțări. Există însă o serie de aspecte în cadrul PNRR care necesită adaptarea la realitățile actuale și o reprofilare a investițiilor cu o cofinanțare mai mică”, a declarat premierul Marcel Ciolacu înaintea vizitei de lucru la Bruxelles. Șeful executivului a mai spus că anii 2025 și 2026 sunt decisivi pentru ca România să poată beneficia integral de finanțările din PNRR, context în care va monitoriza îndeaproape respectarea termenelor necesare pentru atragerea acestor fonduri.

La 30 mai 2025, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a anunțat că România are suspendate la plată de către Comisie, prin Decizia 3.847 din 28 mai 2025, trei jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar termenul de rezolvare al acestora este 28 noiembrie 2025: operaționalizarea și funcționalizarea Autorității de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță a Întreprinderilor Publice (330 de milioane de euro); administratorii de companii de la Ministerul Energiei (227 de milioane de euro); pensiile speciale (231 de milioane de euro).