Mai bine de jumătate din valoarea unei facturi de telecomunicații ajunge la furnizori și subcontractori, aproape 18% acoperă investițiile în infrastructură, iar statul încasează aproximativ 15,5% sub formă de taxe și contribuții. O analiză realizată de analistul financiar Iancu Guda arată cum sunt distribuiți banii plătiți lunar de clienți pentru serviciile de telefonie și internet și evidențiază amploarea investițiilor necesare în acest sector.
Potrivit studiului, fiecare factură achitată pentru servicii de telecomunicații produce un efect economic mult mai amplu decât simpla relație dintre client și operator. O mare parte din bani sunt direcționați către furnizori, investiții și taxe, alimentând astfel întreaga economie.
Analiza realizată pe baza situațiilor financiare ale principalelor companii din sectorul telecomunicațiilor prin rețele cu cablu arată că, din fiecare 100 de lei plătiți de un client:
„Pe lângă impactul fiscal direct de circa 15,5 lei, 7 lei se duc către salariile nete, 8 lei către dobânzi și costuri cu energia, 17 lei pentru amortizarea investițiilor, iar 55 de lei ajung mai departe către furnizori și diverși subcontractori”, explică Iancu Guda.
Potrivit analistului, fiecare plată efectuată de consumatori generează atât un impact direct, cât și unul indirect, deoarece furnizorii companiilor de telecomunicații folosesc la rândul lor aceste venituri pentru salarii, investiții și taxe.
Una dintre concluziile importante ale analizei este că sectorul telecom are una dintre cele mai ridicate ponderi ale investițiilor din economia românească.
Aproape 18% din veniturile operatorilor sunt destinate amortizării investițiilor în infrastructură, de șase ori peste media economiei. Aceste sume sunt utilizate pentru finanțarea și modernizarea rețelelor de fibră optică, centrelor de date, infrastructurii mobile, turnurilor telecom, antenelor, echipamentelor radio, licențelor pentru spectrul de frecvențe și rețelelor 5G, precum și pentru dezvoltarea sistemelor IT și software.
Prin comparație, compania medie din România alocă doar aproximativ 3% din cifra de afaceri pentru recuperarea investițiilor.
Cheltuielile cu mărfurile, echipamentele și serviciile subcontractate reprezintă principalul cost al operatorilor telecom.
Conform analizei, acestea însumează aproape 58% din totalul cheltuielilor sau aproximativ 55% din cifra de afaceri, ceea ce înseamnă că cea mai mare parte a banilor încasați este redistribuită în economie prin lanțurile de furnizori.
În plus, din fiecare factură de 100 de lei rezultă și un efect fiscal important. După compensarea TVA-ului deductibil, aproximativ 9,5 lei din TVA-ul aferent fiecărei facturi ajung efectiv la bugetul statului, la care se adaugă contribuțiile salariale și impozitele pe profit sau pe venit.
Costurile cu personalul însumează 11,4% din cifra de afaceri a companiilor de telecomunicații.
Din această sumă, aproape 42,5% sunt contribuții sociale și impozit pe venit, ceea ce înseamnă că din fiecare 100 de lei plătiți de client aproximativ 5 lei ajung la bugetul public sub forma taxelor salariale, iar circa 7 lei reprezintă salariile nete încasate de angajați.
Analiza arată că profitabilitatea medie a companiilor de telecomunicații a fost de 6,5% în 2025, foarte apropiată de media națională, estimată la 6,7%.
Totuși, aproape un sfert dintre firmele din sector au raportat pierderi, iar majoritatea celorlalte au obținut marje de profit sub 10%.
În ultimii cinci ani au crescut constant costurile cu investițiile, salariile, dobânzile și energia, în timp ce operatorii au reușit să își mențină echilibrul financiar prin reducerea cheltuielilor cu echipamentele oferite clienților și prin eficientizarea serviciilor subcontractate.