Pensia medie a crescut ușor în trimestrul II, dar numărul pensionarilor a scăzut. Diferențe mari între județe

Pensia medie lunară a ajuns la 2.942 de lei în trimestrul al doilea din 2026, înregistrând o creștere modestă, de 0,3%, față de primele trei luni ale anului. În același timp, numărul mediu al pensionarilor a coborât la 4,913 milioane de persoane, cu 7.000 mai puțini decât în trimestrul precedent, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Evoluția arată o ușoară majorare a veniturilor medii din pensii, dar și o continuare a tendinței de reducere a numărului total de pensionari. În cazul pensionarilor de asigurări sociale de stat, categoria dominantă în sistem, numărul mediu a fost de 4,573 milioane de persoane.

Numărul pensionarilor a scăzut în al doilea trimestru

În trimestrul II din 2026, România avea, în medie, 4,913 milioane de pensionari, cu 7.000 mai puține persoane decât în trimestrul I. Scăderea a fost mai redusă în cazul pensionarilor de asigurări sociale de stat, al căror număr a coborât cu 4.000, până la 4,573 milioane de persoane.

Chiriile au explodat în ultimul an: scumpiri de aproape 40%. Motorina și benzina au urmat în top

11:54

Inflația anuală a scăzut la 6,17% în august. Serviciile continuă să se scumpească cel mai rapid

10:44

Comparativ cu trimestrul al doilea din 2025, numărul mediu total al pensionarilor a scăzut cu 5.000 de persoane. În schimb, numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat a crescut cu 11.000 de persoane față de aceeași perioadă a anului trecut.

Pensia medie lunară, calculată pe baza sumelor brute plătite de casele de pensii pentru toate categoriile de beneficiari, inclusiv pensii de asigurări sociale, invaliditate sau urmaș, a fost de 2.942 de lei. Creșterea față de trimestrul anterior a fost de numai 0,3%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Pentru pensia medie de asigurări sociale de stat, avansul trimestrial a fost și mai redus, de 0,04%.

Pensia reală a fost sub nivelul din trimestrul precedent

Creșterea nominală a pensiilor trebuie privită și în raport cu evoluția prețurilor. Potrivit INS, indicele pensiei medii reale, calculat prin raportarea indicelui pensiei nominale nete la indicele prețurilor de consum, a fost de 98,1%.

Acest indicator arată că majorarea nominală a pensiilor nu a fost suficientă pentru a compensa integral evoluția prețurilor în perioada analizată. Cu alte cuvinte, puterea de cumpărare aferentă pensiei medii a fost mai redusă decât în trimestrul precedent.

În raport anual, atât pensia medie lunară, cât și pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut cu 0,3% față de trimestrul II din 2025. Evoluția rămâne, astfel, una modestă, în condițiile în care costurile suportate de populație au continuat să varieze semnificativ între diferite categorii de bunuri și servicii.

Pensionarii pentru limită de vârstă reprezintă cea mai mare categorie

Pensionarii de asigurări sociale de stat au avut o pondere de 93,1% în totalul pensionarilor de asigurări sociale în trimestrul al doilea. În interiorul acestei categorii, cei mai numeroși sunt pensionarii pentru limită de vârstă.

Aceștia reprezentau 80,7% din total. Urmau beneficiarii pensiilor de urmaș, cu o pondere de 9,6%, și pensionarii cu pensii de invaliditate, care reprezentau 8%. Cele mai mici ponderi reveneau persoanelor care beneficiau de pensii anticipate și anticipate parțial, cu numai 1,6%.

În cazul pensionarilor pentru limită de vârstă, femeile reprezintă 55% din total, respectiv aproximativ 2,17 milioane de persoane. Datele INS evidențiază însă o diferență importantă între nivelul pensiilor primite de femei și cel al pensiilor încasate de bărbați.

Femeile au pensii mai mici decât bărbații

Pensia medie lunară de asigurări sociale a fost mai mică pentru femei decât pentru bărbați în toate categoriile de pensii analizate. Diferența se menține inclusiv în situațiile în care femeile sunt majoritare ca număr.

În cazul pensiilor pentru limită de vârstă, pensia medie aferentă femeilor a reprezentat doar 63% din pensia medie primită de bărbați. O diferență și mai mare apare în cazul pensiilor anticipate și anticipate parțial, unde pensia medie a femeilor a ajuns la 60,8% din cea a bărbaților.

Cea mai redusă diferență a fost înregistrată în cazul pensiilor de invaliditate de gradul II. Aici, pensia medie era de 1.061 de lei pentru femei, comparativ cu 1.310 lei pentru bărbați.

Datele arată astfel că diferențele de venit dintre femei și bărbați se reflectă și în sistemul de pensii, inclusiv după ieșirea din activitate.

Pensia medie diferă cu peste 1.300 de lei între județe

Nivelul pensiilor de asigurări sociale de stat variază considerabil în funcție de zona din țară. În trimestrul II, diferența dintre cea mai mică și cea mai mare pensie medie a fost de 1.350 de lei.

Cele mai reduse valori au fost înregistrate în județul Botoșani, unde pensia medie a fost de 2.229 de lei. Urmau județul Vrancea, cu 2.274 de lei, și județul Vaslui, cu 2.285 de lei.

La polul opus s-a aflat Bucureștiul, cu o pensie medie de 3.579 de lei. Hunedoara a avut o valoare de 3.498 de lei, iar Brașovul de 3.331 de lei.

Diferențele teritoriale reflectă în mare măsură istoricul ocupațional, nivelurile salariale și structura economică diferită a județelor. Astfel, pensiile medii sunt semnificativ mai ridicate în anumite regiuni decât în județele în care veniturile din perioada activă au fost, în medie, mai mici.

Pensia medie netă a fost de 2.700 de lei

Pensia medie brută de asigurări sociale de stat a fost de 2.821 de lei în trimestrul II, în timp ce pensia medie nominală netă s-a situat la 2.700 de lei.

În cazul pensionarilor pentru limită de vârstă, pensia medie nominală netă a reprezentat 52,5% din câștigul salarial mediu net. În trimestrul precedent, acest raport fusese mai ridicat, de 57,9%.

Datele indică, prin urmare, o diminuare a raportului dintre venitul mediu net din pensie și câștigul salarial mediu net, chiar dacă pensia medie nominală a înregistrat o ușoară creștere.

Opt pensionari la zece salariați la nivel național

Raportul dintre numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat și numărul salariaților a fost de 8 la 10. Situația diferă însă foarte mult de la un județ la altul.

În București și Ilfov, raportul era de numai patru pensionari la zece salariați. La polul opus se afla Teleorman, cu 15 pensionari la zece salariați, în timp ce în Vaslui erau 14 pensionari la zece salariați.

Aceste diferențe arată cât de neuniform este distribuit raportul dintre populația activă și cea pensionată în România. Zonele cu o bază mai mare de angajați au un raport mai favorabil, în timp ce județele cu o populație activă mai redusă și cu un număr important de pensionari înregistrează valori mult mai ridicate.

Aproape 886.000 de persoane beneficiază de indemnizația socială

În trimestrul II din 2026, numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG nr. 6/2009 privind instituirea indemnizației sociale pentru pensionari a ajuns la 885.900 de persoane.

Dintre acestea, 844.100 proveneau din sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezentând 18,5% din totalul pensionarilor de asigurări sociale de stat. Alte 37.900 de persoane proveneau din fostul sistem pentru agricultori, echivalentul a 35,5% din totalul pensionarilor agricultori.

În sistemul militar erau 3.900 de beneficiari ai indemnizației sociale, reprezentând 1,7% din totalul pensionarilor militari.