Vera C. Rubin Observatory a intrat oficial în istorie după ce a capturat primele sale imagini ale Universului, cu ajutorul celei mai mari camere digitale din lume. Cu un buget de peste 1,6 miliarde de dolari și o misiune de 10 ani, observatorul din Chile promite să schimbe pentru totdeauna felul în care omenirea privește cerul. În fiecare noapte, va cartografia cerul sudic, generând zeci de terabiți de date și monitorizând miliarde de obiecte cosmice.
Într-un colț retras din Anzii chilieni, departe de luminile civilizației, Vera C. Rubin Observatory a realizat primele imagini oficiale ale Universului, în avanpremiera unei misiuni monumentale care se va întinde pe următorul deceniu. Dotat cu cea mai mare cameră digitală construită vreodată, de 3200 de megapixeli, observatorul este rezultatul unei colaborări internaționale de proporții și al unei investiții de 1,6 miliarde de dolari.
Fotografiile spectaculoase publicate luni sunt doar începutul. Proiectul, cunoscut sub numele de Legacy Survey of Space and Time (LSST), va monitoriza constant cerul sudic și va documenta în detaliu 38 de miliarde de obiecte cosmice: galaxii, supernove, găuri negre, asteroizi și multe altele. Totul va fi transformat într-un uriaș time-lapse spațial – o „poveste cosmică” în imagini, fără precedent în istoria astronomiei.
Tehnologia din spatele observatorului este la fel de impresionantă ca misiunea sa. Cu o oglindă de 8,4 metri, care a necesitat 7 ani pentru a fi realizată la Universitatea din Arizona, Rubin are o putere de observație nemaiîntâlnită. Lumina din adâncurile Universului este captată în succesiune de oglinzile principale și transmisă către camera gigant de dimensiunea unui SUV, care surprinde imagini la fiecare patru secunde.
Observatorul Vera Rubin nu este doar un telescop: este o uzină de date cosmice. În fiecare noapte, Rubin va genera 20 de terabiți de informații, o cantitate uriașă ce va fi procesată și distribuită în timp real către cercetători din întreaga lume. Datele nu vor fi rezervate doar marilor universități sau agențiilor spațiale – platforme precum Zooniverse și aplicația Skyviewer vor permite și publicului larg să participe la descoperiri științifice în timp real.
În spatele acestui efort monumental se află o echipă internațională de ingineri, astronomi și specialiști IT. Din SUA și până în Chile, zeci de țări contribuie cu expertiză și echipamente la buna funcționare a observatorului. Inclusiv figuri marcante din industria tech, precum Bill Gates și Charles Simonyi, au sprijinit financiar inițiativa.
Una dintre inovațiile-cheie ale proiectului este planificarea automată a traiectoriei de observație, care ține cont de condițiile atmosferice, obiectivele științifice și chiar de traiectoriile sateliților artificiali – aceștia afectând aproximativ 1% din pixelii imaginii totale, notează WSJ.
Scopurile științifice ale Rubin sunt grandioase – de la inventarierea Sistemului Solar, la cartografierea galaxiei Calea Lactee, studierea obiectelor în mișcare și demascarea misterelor materiei și energiei întunecate – cele mai enigmatice entități din Univers. Dar pentru mulți cercetători implicați în proiect, cel mai captivant este faptul că Rubin s-ar putea să descopere ceva cu totul neașteptat.
„Nu știm ce nu știm”, a spus astronomul Karla Peña Ramírez, rezumând perfect esența misiunii. Această deschidere spre necunoscut îi face pe mulți savanți să creadă că următorii 10 ani vor marca o revoluție în modul în care înțelegem spațiul cosmic.