Inteligența artificială divide angajații: utilă, dar tot mai temută în mediul de lucru

Un nou studiu realizat de Genesis Property scoate la iveală o realitate tot mai prezentă în companiile din România: relația angajaților cu Inteligența Artificială este una ambivalentă. Deși tehnologia este văzută ca un aliat în creșterea eficienței, temerile legate de dependență, pierderea controlului și impactul asupra locurilor de muncă devin din ce în ce mai evidente.

Datele arată că aproape jumătate dintre salariați consideră AI un instrument util, dar în același timp majoritatea se tem de efectele pe termen lung asupra modului în care muncesc și interacționează în cadrul organizațiilor.

Utilitate recunoscută, dar cu rezerve majore

Potrivit cercetării Genesis Property, 48% dintre angajații români afirmă că inteligența artificială le simplifică activitatea și contribuie la eficientizarea sarcinilor zilnice. Automatizarea proceselor repetitive, analiza rapidă a volumelor mari de date și sprijinul în activități creative sunt principalele beneficii menționate.

Active de peste 1,7 miliarde de euro scoase la vânzare. Ce arată explozia pieței bunurilor aflate în dificultate. Valoarea activelor din „distress” aproape s-a dublat în doar câteva luni

11:32

Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare

09:55

Totuși, această deschidere vine la pachet cu o doză ridicată de prudență. Aproximativ 40% dintre respondenți privesc utilizarea AI cu rezervă, în special din perspectiva impactului asupra locurilor de muncă. În plus, 31% recunosc că această tehnologie le generează anxietate legată de siguranța profesională.

Teama de dependență și pierderea factorului uman

Una dintre cele mai mari îngrijorări este riscul de supra-dependență. Nu mai puțin de 66% dintre participanții la studiu se tem că utilizarea excesivă a inteligenței artificiale ar putea reduce autonomia decizională a angajaților.

În același timp, 56% consideră că AI poate duce la „dezumanizarea” muncii, în special în domenii care implică interacțiuni directe sau evaluări sensibile.

De altfel, peste jumătate dintre respondenți se opun utilizării tehnologiei pentru interpretarea emoțiilor, a motivației sau a stării psihologice a angajaților. Pentru mulți, aceste aspecte trebuie să rămână exclusiv în sfera umană.

Deciziile importante trebuie să rămână la oameni

Un alt semnal important din studiu este legat de rolul AI în procesele decizionale. Aproximativ 62% dintre angajați nu sunt de acord ca tehnologia să fie folosită în decizii critice precum evaluările de performanță, promovările sau concedierile.

În plus, aproape 30% dintre respondenți subliniază că leadershipul și responsabilitatea nu pot fi delegate algoritmilor, indiferent de nivelul de dezvoltare al acestora. Această poziționare reflectă o nevoie clară de echilibru: tehnologia este acceptată ca instrument de suport, dar nu ca înlocuitor al judecății umane.

Mediul de lucru se schimbă: mai multă tehnologie, dar și nevoia de echilibru

Pe măsură ce digitalizarea avansează, angajații își doresc un mediu de lucru care să combine eficiența tehnologică cu elemente care favorizează starea de bine.

Aproape 55% dintre cei chestionați spun că birourile ar trebui să includă spații de relaxare, zone verzi, lumină naturală și condiții care să reducă stresul digital. În același timp, 34% susțin necesitatea unor zone dedicate interacțiunii umane fără tehnologie.

Mai mult, peste o treime dintre angajați își doresc un spațiu de lucru flexibil, adaptat diferitelor tipuri de activitate – de la concentrare individuală la colaborare sau momente de recuperare.

Tehnologiile de monitorizare, sursă de disconfort

Nu toate aplicațiile AI sunt percepute pozitiv. Sistemele de monitorizare a activității sunt considerate cel mai mare factor de disconfort, fiind menționate de peste 50% dintre respondenți.

De asemenea, evaluările automatizate ale performanței, fără intervenție umană, ridică semne de întrebare pentru 42,9% dintre angajați. Aceste instrumente sunt percepute ca fiind lipsite de nuanță și potențial nedrepte.