Pariul de un trilion pe AI ar putea fi o „nebunie pură”: „Cea mai mare alocare greșită de capital din istorie”

Inteligența artificială a devenit epicentrul celui mai agresiv ciclu investițional din istoria recentă a economiei americane, depășind ca magnitudine proiecte simbol precum Proiectul Manhattan sau Programul Apollo. Dar pariul de un trilion de dolari pe AI ar putea deveni cea mai mare bulă speculativă, dacă profiturile se lasă așteptate.

„Cea mai mare alocare greșită de capital din istorie”

Într-o postare pe X, profesorul și cercetătorul în domeniul inteligenței artificiale de la New York University, Gary Marcus, a declarat că cheltuielile sunt „o nebunie pură”, practic „cea mai mare alocare greșită de capital din istorie”.

Unii analiști au făcut paralele între boom-ul investițiilor în AI și bula dot-com de la sfârșitul anilor 1990. Investitorul miliardar Ray Dalio a declarat anterior că actuala inteligență artificială atinge aproximativ 80% din euforia observată înainte de prăbușirea din 1929 sau de prăbușirea industriei dot-com din 2000.

Active de peste 1,7 miliarde de euro scoase la vânzare. Ce arată explozia pieței bunurilor aflate în dificultate. Valoarea activelor din „distress” aproape s-a dublat în doar câteva luni

11:32

Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare

09:55

Chiar și instituțiile globale ridică avertismente. Economistul-șef al Fondului Monetar Internațional, Pierre-Olivier Gourinchas, a declarat că tehnologia nu a îndeplinit încă așteptările pieței și ar putea declanșa o prăbușire.

„A subminat educația și a deschis calea către supraveghere în masă”

„GenAI a subminat educația secundară și universitară, a deschis calea către supraveghere în masă, a amplificat dezinformarea, iluziile, depersonalizarea, phishingul și alte forme de criminalitate cibernetică, pornografia deepfake fără consimțământ, biasul în angajare și în alte domenii, precum și inegalitatea economică. În același timp, inundă lumea cu conținut de slabă calitate și cu centre de date supradimensionate, energofage și poluante, care riscă să contribuie la declanșarea unei recesiuni.

În paralel, a oferit putere unui grup restrâns de actori care încearcă să privatizeze aproape toate beneficiile, lăsând costurile și consecințele negative în sarcina societății, asumându-și o responsabilitate minimă. Nu cred că suntem într-o poziție mai bună decât acum patru ani”, a scris economistul pe platforma social media.

Why is the AI backlash growing?

Outside of coding (where there is clear value), and a handful of other domains (e.g. brainstorming), Generative AI has been a net negative for society.

GenAI has been undermining secondary and college education, opening up mass surveillance,…

— Gary Marcus (@GaryMarcus) May 3, 2026

Costuri în creștere, presiune pe marje

Datele din piață indică o accelerare fără precedent. Giganții tehnologici — Amazon, Google, Microsoft și Meta — au cheltuit cumulat peste 130 miliarde de dolari doar în primul trimestru din 2026, de peste trei ori mai mult decât costul total al programului nuclear american din anii ’40. Planurile anunțate merg și mai departe: investițiile în infrastructura AI ar putea urca spre pragul de 700 de miliarde de dolari până la finalul anului, consolidând o spirală de capital rar întâlnită în istoria piețelor.

În spatele acestei expansiuni se află o realitate industrială dură: AI-ul este, în esență, o industrie intensivă în capital. Creșterea accelerată a costurilor pentru componente — în special memoria — a devenit un factor critic.

Industria AI, presată de inflația accelerată a componentelor hardware

Prețurile cipurilor de memorie au crescut cu aproximativ 50% de la începutul anului, erodând eficiența investițiilor și împingând companiile spre bugete din ce în ce mai mari doar pentru a susține infrastructura existentă.

„Ne creștem previziunile de cheltuieli de capital pentru infrastructură pentru acest an”, a declarat Zuckerberg pe 29 aprilie. „Cea mai mare parte a acestui lucru se datorează costurilor mai mari ale componentelor, în special prețurilor memoriei.”

Declarațiile CEO-ului Mark Zuckerberg confirmă această dinamică: creșterea bugetelor de capital nu este doar o alegere strategică, ci o reacție la inflația accelerată a componentelor hardware. Fenomenul se reflectă și în cazul Microsoft, unde o parte semnificativă a bugetului AI este absorbită de costurile infrastructurii.

Performanță financiară vs. scepticismul pieței

Paradoxul actual al pieței este că, în pofida acestor costuri, rezultatele financiare rămân solide. Toți cei patru giganți tehnologici au raportat creșteri de venituri de două cifre și au depășit așteptările S&P 500 în materie de profitabilitate. Acest lucru sugerează că, cel puțin pe termen scurt, AI-ul începe să livreze valoare economică.

Totuși, reacțiile investitorilor trădează o nervozitate latentă. Scăderea de 7% a acțiunilor Meta după anunțul privind creșterea cheltuielilor indică o sensibilitate tot mai mare la perspectiva unei escaladări necontrolate a costurilor.

Ecoul bulelor istorice

În acest context, comparațiile cu episoadele speculative din trecut devin inevitabile. Investitori precum Ray Dalio estimează că nivelul actual de entuziasm în jurul AI se apropie de 80% din exuberanța care a precedat criza din 1929 sau bula dot-com din 2000. Avertismente similare vin și din partea Fondul Monetar Internațional, unde economistul-șef Pierre-Olivier Gourinchas atrage atenția că tehnologia nu a livrat încă la nivelul așteptărilor pieței.

În paralel, evoluția indicelui S&P 500, aflat aproape de maxime istorice, amplifică analogia cu perioadele premergătoare unor corecții majore.

Expunerea la AI a investitorilor e inevitabilă

Spre deosebire de bula dot-com, însă, actualii lideri ai revoluției AI nu sunt companii speculative. Sunt entități extrem de profitabile, cu fluxuri de numerar robuste, capabile să susțină investiții masive fără a depinde exclusiv de capital extern. Această diferență structurală reduce riscul unui colaps sistemic, dar nu elimină riscul unei corecții de evaluare.

Pentru investitori, implicațiile sunt deja vizibile. Concentrarea capitalizării în top 10 companii din S&P 500 — peste 40% din total — înseamnă că expunerea la AI este, în mare măsură, inevitabilă chiar și pentru portofoliile pasive.

În același timp, oportunitățile se extind dincolo de Big Tech: lanțul valoric al AI — de la producătorii de cipuri până la furnizorii de infrastructură și aplicații generative — devine un câmp tot mai atractiv pentru diversificare.